PAGINA CITITORULUI

avocat Catalin Petrica Radu

RASPUNSURI

DREPT DE PROPRIETATE

                Virgil PREDA - B-dul Republicii, Tg. Jiu, Gorj
            “Pe bunã dreptate, unii spun, destul de clar cã, în România, coruptia este în drepturile ei. Altii încearcã sã ocoleascã si sã spunã cã societatea este de asa naturã încât acest fenomen nu se poate elimina. Îmi amintesc, cã la emisiunea dv. din 9.11.2001, unul dintre invitati spunea, citez: “pentru a se evita acest fel de fenomen în justitie, magistratii trebuie sã fie foarte bine plãtiti ceea ce dorim cu toti, însã as dori sã-l întreb pe ministrul dv: s-a pus întrebarea câte palate s-au ridicat în România si cui apartin?”
            Cazul pe care ni l-ati prezentat contine o serie întreagã de încãlcãri ale legii, atât de cãtre autoritãtile locale, cât si de cele judecãtoresti.
            În ordine cronologicã, acestea ar fi urmãtoarele:
            1. refuzul Primãriri Tg. Jiu de a vã restitui terenul; în temeiul art. 35 alin. penultim (devenit art. 36 dupã republicarea, în 1998, a legii), din Legea nr. 18/1991, erati îndreptãtit sã vi se emitã o decizie a Prefecturii Gorj, consecutive propunerii pe care trebuia sã o înainteze Comisia Tg. Jiu pentru aplicarea Legii fondului funciar.
            2. Dacã terenul pe care l-a avut bunica doamnei avocat Irinel Stoica era afectat de detalii de sistematizare, nu i se putea reconstitui dreptul de proprietate pe alt amplasament, iar art. 23 al Legii nr. 18/1991, care face vorbire de compensatii cu o suprafatã de teren echivalentã, în intravilan, nu este aplicabil în situatia dumneaei pentru cã acest text se referã strict la terenurile aflate în C.A.P., ori este greu de crezut cã a functionat o astfel de cooperativã, în raza orasului Tg. Jiu. În acest sens s-a pronuntat Curtea Supremã de Justitie, Sectia contencios administrativ, prin decizia nr. 572/ 27.03. 1997, publicatã în “Buletinul Jurisprudentei pe anul 1997”, Editura “Argessis”, 1998, pag. 240.
            3. Terenurile din intravilanul localitãtii se atribuie exclusiv prin ordin al prefectului, singurul organ competent sã constituie un drept de proprietate asupra terenurilor proprietate de stat, nu de cãtre primãrie, cum s-a fãcut, pentru adversarul dv.
            4. Într-adevãr timbrajul se face prin chitantã, nu prin lipirea de timbre mobile. Dar instantele, în temeiul rolului activ care le revine potrivit art. 129 Cod procedurã civilã, nu trebuia sã anuleze cererea ca netimbratã, ci sã îndrume cu privire la modalitatea legalã în care se realizeazã aceastã formalitate amânând la a treia strigare dezbaterile, sau chiar sã acorde termen. În situatia în care nu ati avut avocat, era evident cã nu ati fost de rea-credintã.
            Nu mi-ati comunicat dacã ati atacat decizia civilã nr. 2704/ 2001 cu recurs la Curtea de Apel si, dacã ati fãcut-o, care a fost solutia Curtii?
            O altã solutie ar fi aceea de a porni o actiune în constatarea nulitãtii absolute - pentru motivele arãtate mai sus - a titlului de proprietate apartinând doamnei avocat Stoica. Nu vi se va putea opune autoritatea de lucru judecat, pentru ca, în decizia nr. 2704, Tribunalul nu a examinat fondul, ci a solutionat cererea pe cale de exceptie.

                Elena Jivan – Bucuresti
            În 1949, parintilor d-nei Jivan li se confisca, fara temei legal, nici macar al acelor vremuri, deci fara titlu, casa si terenurile, li se stabileste domiciliu fortat, iar în 1961, tatal dumneaei, avocat si fruntas liberal, este condamnat politic si încarcerat pâna în 1965.
            Desi statul nu are titlu asupra imobilelor, în martie 1990 Primaria Dumbraveni atribuie, în folosinta sefului de post din localitate, 250 m.p. teren pentru constructia unei case. Acesta schimba amplasamentul si ocupa peste 1.300 m.p. din terenul apartinând familiei d-nei Jivan. Ulterior, în 1993, prefectul judetului Vrancea emite, conform art. 35 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, un ordin prin care trece în proprietatea politistului 1.248 m.p.
            Doamnei Jivan i se refuza restituirea terenului, urmând a primi teren în compensatie. Acest lucru nu se realizeaza, dumneaei cheama în judecata prefectura si pe politist si, dupa o lunga serie de înfatisari, expertize etc., Sectia contencios administrativ a Curtii Supreme de Justitie dispune prin dec. nr. 2266/20.11.1997 anularea titlului de proprietate eliberat ilegal sefului de post.
            Abia la data de 8 februarie 2001 Prefectura judetului Vrancea emite Ordinul nr. 26 prin care revoca Ordinul nr. 154/1993 declarat nul de C.S.J.
            Surpriza! În urma cererii de restituire în natura a tuturor imobilelor familiei formulata de dna. Jivan, în temeiul Legii nr. 10/2001, prin Decizia nr. 43/14.08.2001 a Primariei Dumbraveni se restituie numai o parte din proprietati, iar pentru cei 1.371 m.p. ocupati de politist se face propunere de despagubiri, motivându-se ca acea suprafata este detinuta legal de functionarul Ministerului de Interne.
            Cazul dvs. este numai unul din miile în care dreptul de proprietate este nesocotit de autoritati, care considera ca puterea cu care functionarii sunt  investiti de catre stat este una discretionara si îsi pot aranja propriile interese cu ajutorul ei.
Ceea ce ni se pare revoltatoare este atitudinea Primariei Dumbraveni care, în pofida anularii (cu efect retroactiv, deci înca din 1991) a actului de proprietate acordat d-lui politist, considera ca edificarea cladirilor s-a facut conform legii. Prin constatarea nulitatii absolute a actului de atribuire a terenului a fost invalidata implicit si autorizatia de constructie, deci, în situatia dvs., sunt incidente dispozitiile art. 10 alin. 3 al Legii nr. 10/2001: “Se restituie în natura terenurile pe care s-au ridicat constructii neautorizate in conditiile legii dupa data de 1 ianuarie 1990…”
            Va sfatuim sa va adresati Autoritatii pentru urmarirea aplicarii Legii nr. 10/2001, situata în str. Smârdan nr. 3, sector 3, Bucuresti, telefon: 3110172, semnalând aici aceasta atitudine si, daca nu veti obtine nici un rezultat, ultima solutie este sa porniti o noua judecata solicitând retrocedarea în natura a terenului. Prin O.U.G. nr. 175/2001 de modificare a Legii nr. 10/2001, s-a introdus art. 401 care dispune: ”Încalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, administrative, civila sau penala, iar art. 405 arata ca pentru infractiunile de abuz în seviciu,  savârsite în cadrul procedurilor de restituire, “maximul special al pedepsei închisorii se majoreaza cu 2 ani “.

VANZAREA UNUI IMOBIL INDISPONIBILIZAT

            Paraschiva Matei - Drobeta Turnu-Severin
            D-na Matei încheie, succesiv, în perioada octombrie 1996 - ianuarie 1997, prin act sub semnatura privata, trei contracte de împrumut pentru sume în valuta, cu creditoarea M.S. (despre care afirma ca este sotia unui maior de politie). Împrumutata sustine ca, în realitate, sumele mentionate în contracte ascund, de fapt, camata perceputa de împrumutatoare pentru capitalul initial (într-adevar, al doilea înscris stipuleaza o suma mai mare decât se afla în primul, iar al treilea, o suma mai mare decât cea aratata în cel secund).
            Creditoarea M.S. actioneaza în judecata pe debitoare si obtine sentinta civila nr. 4981/1997 prin care pârâta este obligata sa-i achite suma cuprinsa în ultimul contract.
            În perioada septembrie 1997 - iunie 1998 debitoarea achita, la termene succesive, o parte din suma la care o obliga hotararea judecatoreasca (care nu acorda termen de gratie).
            În baza sentintei, solicita executare silita imobiliara asupra celor doi soti, obtinând comandament, în anul 1998.
            La 20 aprilie 1999, sotii Matei vând fiului lor, Matei Daniel Florin, imobilul indisponibilizat, rezervându-si uzufructul viager. Cumparatorul renunta sa verifice registrul de inscriptiuni-transcriptiuni de la Judecatorie.
            Pe data de 8 martie 2000, apartamentul este adjudecat, în cadrul vânzarii silite, unui tert (cu privire la care cititoarea noastra afirma ca este în relatii cu creditoarea).
            La 14 decembrie 2000, apartamentul este evacuat si adjudecatarul este pus în posesie. Sunt reclamate folosirea violentei si exces de zel, de catre executorul judecatoresc.
            Foarte multe sunt scrisorile adresate revistei noastre în care ni se semnaleaza cazuri similare: împinsi de nevoi si de conditille, dificil de îndeplinit, în care bancile acorda credite, autorii semnalelor apeleaza la persoane care le împrumuta în conditii deosebit de oneroase. Pentru a eluda regula impusa de O.G. nr. 9/2000, care impune ca nivelul dobânzii pretinse de creditor sa nu depaseasca dobânda legala plus 50%, în cazul raporturilor juridice civile, creditorii conditioneaza încheierea contractului de includerea, în cuprinsul înscrisului constatator, a capitalului si a dobânzii ilegale cumulate, ca fiind suma împrumutata.
            Cum art. 1191 alin. 2 Cod civil interzice dovada cu martori în contra sau peste ceea ce cuprinde un act sub semnatura privata, nici despre ceea ce se pretinde ca s-ar fi zis înainte, în momentul, sau ulterior, întocmirii acestuia, practic împrumutatului nu-i ramâne decât sa plateasca suma mentionata în contract. Mare atentie deci, la semnarea unor astfel de acte!
În cazul dvs, d-na Matei, nu era nevoie ca împrumutul sa fie garantat cu ipoteca, de vreme ce judecatoria, prin sentinta civila nr. 4981/1997 a statuat ca aveti sa platiti creditoarei suma de 4.700 DM; creditoarea s-a îndreptat asupra bunului care avea o valoare ce îi putea asigura recuperarea datoriei.
            Potrivit art. 490 si urmatoarele din Codul de procedura civila, în forma care era în vigoare la acea data, comandamentul (somatia) care a fost emis în momentul executarii silite, are ca principal efect indisponibilizarea (imposibilitatea vinderii) bunului urmarit. Conform art. 511 Cod procedura civila (de la acea data), orice înstrainare facuta de debitor, dupa transcrierea comandamentului este lovita de nulitate absoluta.
            Altfel spus, contractul de vânzare-cumparare pe care l-ati încheiat dvs. ulterior  comandamentului, este lipsit de orice efect juridic, cu atât mai mult cu cât cumparatorul (care este fiul dvs. si este greu de crezut ca nu cunostea situatia delicata în care va aflati), a renuntat sa cerceteze registrul de tranzactii imobiliare (daca notarul ar fi insistat sa prezentati certificat de sarcini, eliberat de Grefa Judecatoriei, nu ati fi putut perfecta contractul) si v-ati rezervat uzufractul viager. Certificatele de la Administratia Financiara atesta faptul ca nu exista datorii catre bugetul de stat, nu fata de persoane fizice.
            Nu este obligatorie citarea partilor, cu ocazia vânzarii la licitatie publica, a bunurilor debitorului, deci ordonanta de adjudecare este legala.
            Tinând seama de acestea, respingerea contestatiei la executare formulata de fiul dvs. nu poate fi criticata. Cât priveste împrejurarea ca executorul a folosit excesiv forta, în cadrul procedurii de evacuare, în lipsa unui certificat medico-legal eliberat de Serviciul de expertiza medico-legala si a unor martori care sa confirme acestea, aveti slabe sanse de a obtine o alta solutie.
 

JUSTITIABILII NE ÎNTREABÃ, NOI INVESTIGÃM SI LE RÃSPUNDEM               Redactia “In Justitie” oferã justitiabililor spatiu publicistic în paginile 6 si 7.             Scrisorile (cu întrebãrile, plângerile si necazurile) dumneavoastrã, primesc rãspunsuri. O echipã de juristi si avocati monitorizeazã cazurile si procesele pe care ni le semnalati. Ziaristi profesionisti (colaboratori ai revistei noastre) vor investiga. Atentie! Teoretic orice scrisoare, plângere sau memoriu expediate pe adresa noastrã pot constitui puncte de plecare ale unor anchete jurnalistice. Atentie! Primii “reporteri” ai revistei “În Justitie” sunt tocmai justitiabilii (si uneori, si cei care realizeazã actul de justitie) care îndurã nevolnicia institutiilor statului de drept.             Scrieti-ne! Împreunã vom schimba fata justitiei române.