CE PROPUN LEGIUITORII NOSTRI?

RÃSPUNDEREA MAGISTRATILOR
PENTRU PREJUDICIEREA JUSTITIABILILOR

Expunere de motive

            Elaborarea propunerii legislative de fatã a fost determinatã, pe de-o parte, de necesitatea combaterii coruptiei care afecteazã organele autoritãtii de stat din România, inclusiv puterea judecãtoreascã, într-atât încât figureazã printre conditiile de aderare ale României la Uniunea Europeanã, iar - pe de altã parte - de numãrul fãrã precedent de cazuri de coruptie în rândul judecãtorilor, care au fost instrumentate de Politie si Ministerul Public, în ultimii doi ani.
            Din acest punct de vedere, initiativa legislativã prezentã vine sã completeze punctual proiectul Lege pentru aprobarea Ordonantei de Urgentã a Guvernului nr., 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, dar cu accent pe acordarea de reparatii materiale acelor cetãteni români care au suferit prejudicii de pe urma coruptiei justitiei din România.
            Date fiind realitãtile societãtii românesti, consolidarea statului de drept în România, cât si faptul cã justitiabilul - prejudiciat moral sau material de o eroare judiciarã, având drept cauzã culpa civilã a magistratilor - nu dispune de cale rapidã de obtinere a despãgubirilor civile, initiativa de fatã prevede ca justitiabilul nedreptãtit sã fie despãgubit de stat, pe cale jurisdictionalã, statul urmând sã-si recupereze daunele suferite într-o actiune în regres împotriva judecãtorului responsabil.
            Izvoarele de drept constitutional ale promovãrii unei initiative legislative, care sã apere - în conformitate cu standardele europene în materie - dreptul justitiabilului la un proces echitabil, se regãsesc în articolele 16 alineatele (1) si (2), art. 135 alineatele (1) si (6) din Constitutie - care ocrotesc în egalã mãsurã atât proprietatea de stat, cât si cea privatã - si, în special, alineatul (3) din art. 48 care stipuleazã cã: “Statul rãspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare sãvârsite în procesele penale”. Noi am propus aplicarea legii civile în reglementarea rãspunderii statului român si a magistratilor pentru erorile judiciare ale acestora - de naturã a prejudicia în vreun fel justitiabilul tocmai pentru a evidentia independenta administrativã a magistraturii si situarea acestuia pe pozitii de egalitate cu statul, potrivit legii civile.
            Studii recente ale penalistilor au evidentiat carentele Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie publicatã în Monitorul Oficial nr. 219/18.05.2000; astfel, s-a arãtat cã legea amintitã nu contine precizãri privind solutionarea laturii civile a apelului si recursului, desi se vor putea aplica dispozitiile art. 476-477 din Codul de procedurã penalã.
            În ceea ce priveste reglementãrile si standardele europene si internationale în materie, propunerea de fatã se inspirã din mai multe documente internationale de importantã capitalã în îndeplinirea conditiilor de aderare la Uniunea Europeanã.
            Astfel, “Carta Europeanã privind statutul judecãtorilor”, adopatã la Strasbourg, la 8-10 iulie 1998, contine o prevedere referitoare la rãspunderea civilã a magistratilor la paragraful al doilea al art. 5, intitulat “Rãspunderea” având urmãtoarea formularea: “Carta priveste - la acest punct - responsabilitatea pecuniarã sau civilã a judecãtorului. Aceasta sustine, în principiu, ca reparatia daunelor suferite datoritã încãlcãrii ca urmare a deciziei sau comportamentului unui magistrat, în exercitiul functiei (publice! - n.n.) a acestuia este asiguratã de cãtre Stat. Aceasta înseamnã cã Statul este acela care - fatã de partea vãtãmatã - este garantul acordãrii reparatiilor prejudiciilor suferite de acesta”.
            Rãspunderea materialã a statului în fata justitiabilului care a suferit un prejudiciu din cauza coruptiei sistemului judiciar este prevãzutã de “Conventia civilã asupra coruptiei, adoptatã la Strasbourg la 4.11.1999”, care a fost ratificatã de Parlamentul României prin Legea nr. 147/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 260/2002.
            Mecanismul institutional prin care trebuie sã se aplice principiul rãspunderii civile a statului si magistraturii în fata justitiabilului, pentru hotãrârile judecãtoresti vãdit nelegale, se inspirã din “Principiul al IV-lea, intitulat “Exercitarea defectuasã a responsabilitãtilor si sanctiunilor disciplinare” al “Recomandãrii Comitetului de Ministrii al Consiliului Europei privind independenta, eficacitatea si rolul judecãtorilor”, cu nr. R(94) 12, adoptatã la 13.10.1994.
            Desi o noutate privind legislatia româneascã, inclusiv la nivel principial, aceastã initiativã legislativã vine sã restabileascã un echilibru necesar cu celelalte puteri în stat, la capitolul responsabilitãti în fata cetãteanului, dacã avem în vedere art. 16 din Constitutie, coroborat cu instituirea rãspunderii civile si penale pentru o altã putere în stat - cum este Executivul - prin Legea nr. 115/1996 privind responsabilitatea ministerialã. Aceasta în conditiile în care - la acest moment - se pregãteste de cãtre Guvern un proiect de lege pentru majorarea salariilor judecãtorilor, iar judecãtorul este în serviciul public al statului în exercitarea atributiilor sale, fiind - pe acest temei - asimilat notiunii de “agent public” din “Conventia penalã asupra coruptiei”, adoptatã la Strasbourg, la 25.01.1999 si ratificatã de Parlamentul României prin Legea nr. 27/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 65/2002.

pentru modificarea si completarea Legii nr. 92/1992
privind organizarea judecãtoreascã, cu modificãrile si completãrile ulterioare

            Art. 1 - Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecãtoreascã republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 259/ 30.09.1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:
        1. La art. 88 se introduce o nouã literã g) si va avea urmãtorul cuprins:
        “Art. 88 - Consiliul Superior al Magistraturii are urmãtoarele atributii: (...)
g) avizeazã - la solicitarea instantei competente, potrivit alin. 1 al art. 132⁴ din prezenta lege - în cauzele privind rãspunderea civilã a magistratului. În elaborarea avizului mentionat, Consiliul Superior al Magistraturii solicitã si primeste punctul de vedere al instantelor care au judecat cauza ori cauzele ce atrag rãspunderea civilã a magistratului”.
        2. Dupã Titlul VII - “Rãspunderea disciplinarã a magistratilor” se introduce un nou Titlul VIII ce va avea urmãtoarea denumire, urmând ca titlurile legii sã fie renumerotate:
“Titlul VIII - Rãspunderea civilã pentru prejudiciile provocate justitiabilului prin activitatea magistratilor”
        3. Se introduce un nou Art. 132¹ si va avea urmãtorul cuprins:
        Art. 132¹ (1) - Principiul rãspunderii civile pentru erorile judiciare cauzate de hotãrârile judecãtoresti definitive, vãdit nelegale se aplicã instantelor în raport cu gravitatea faptei comise si daunele materiale sau morale produse justitiabilului.
        (2) Statul rãspunde potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate justitiabilului de erorile judiciare sãvârsite de instante în procesele civile si penale, prin emiterea unor hotãrâri judecãtoresti definitive, vãdit nelegale.
        (3) Statul se poate adresa într-o actiune în regres împotriva magistratului în culpã, pentru recuperarea daunelor plãtite justitiabilului.
        (4) Rãspunderea civilã a magistratului pentru erorile judiciare care prejudiciazã moral sau material justitiabilul decurge din îndeplinirea defectuoasã a unui serviciu public si constã în plata de despãgubiri.
        4. Se introduce un nou articol Art. 132² si va avea urmãtorul cuprins:
        Art. 132² (1) - Prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã, vãdit nelegalã se întelege, în sensul prezentei legi, o hotãrâre emisã de un complet de judecatã - indiferent de nivelul acestuia si solutia pronuntatã în cadrul cãilor ordinare si extraordinare de atac - care încalcã normele de drept, ori ale reglementãri de interes public - de naturã a prejudicia moral sau material pe justitiabili.
        (2) Se asimileazã, de asemenea, hotãrârilor judecãtoresti definitive, vãdit nelegale si urmãtoarele:
    a) hotãrârile emise ca urmare a unui act de coruptie dovedit în conditiile legii, în care este implicat magistratul:
    b) comportamentul magistratului stipulat la art. 122, lit. c) - j), din Titlul VII al prezentei legi, privind “Rãspunderea disciplinarã a magistratilor”, care este de naturã a prejudicia, în vreun fel, justitiabilul.
        5. Se introduce un nou articol numerotat art. 132³ si va avea urmãtorul cuprins:
        “Art. 132³ (1) - acordarea de reparatii materiale pentru justitiabilul cãruia i s-au încãlcat drepturile prevãzute de Constitutie, ca urmare a unei hotãrâri vãdit nelegale este garantatã de stat.
        (2) Statul este reprezentat de Ministerul Finantelor Publice în actiunile civile introduse de justitiabili, în baza prezentei legi.
        (3) Actiunile prevãzute la alin. 2 se judecã la instantele de drept comun de pe raza teritorialã a domiciliului justitiabilului.
        6. Se introduce un nou articol numerotat art. 132⁴ si va avea urmãtorul cuprins:
        Art. 132⁴ (1) - Actiunea civilã în regres a statului împotriva magistratului se judecã de cãtre curtile de apel teritoriale, respectiv Curtea Supremã de Justitie, Sectia “contencios administrativ”, conform legii.
        (2) În vederea judecãrii actiuinii privind rãspunderea civilã a magistratului, Curtea de Apel, respectiv Curtea Supremã de Justitie dispune efectuarea unei cercetãri prealabile, în conformitate cu dispozitiile art. 125 din prezenta lege.
        (3) Dezbaterile proceselor privind rãspunderea civilã a magistratilor nu sunt publice. Citarea pãrtilor este obligatorie.
        (4) Curtea de Apel, respectiv Curtea Supremã de Justitie, Sectia “contencios administrativ” pronuntã decizia privind rãspunderea civilã a magistratului si cuantumul acesteia. Contestatia împotriva acestei decizii se judecã numai de cãtre Curtea Supremã de Justitie în complet de 9 judecãtori, cu avizul consultativ Consiliului Superior al Magistraturii. Hotãrârea datã în urma judecãrii contestatiei este definitivã si irevocabilã.
        (5) Executarea hotãrârii irevocabile se supune regulilor de procedura civila. Instanta prevãzutã la alin. 4, care judecã o actiune privind rãspunderea civilã a magistratului poate dispune mãsurile suplimentare stipulate la art. 92 din prezenta lege.
        7. Se introduce un nou articol numerotat 132⁵ si va avea urmãtorul cuprins:
        Art. 132⁵ (1) - Pentru asigurarea aplicãrii efective a dispozitiilor privind rãspunderea civilã a magistratilor se înfiinteazã Casa de Asigurãri a Magistratilor pentru Riscuri Profesionale, care va functiona cu personalitate juridicã în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
        (2) Prin risc profesional, în sensul prezentei legi, se întelege obligatia de platã care decurge din rãspunderea profesionalã a magistratilor pentru erorile judiciare atât din procesle civile, cât si din cele penale de naturã a prejudicia în vreun fel drepturile justitiabilului.
        Art. II
        1. Prezenta lege intrã în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României.
        2. Prezenta lege va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.