INSTITUTII INCONTROLABILE

RASPUNDEREA STATULUI

Grl. (r), prof. univ. Gheorghe SUSANU

             În tratate si manuale de specialitate, elaborate de unii specialisti în domeniu, definirea statului este eterogena si incerta.
            Fara pretentia unei definitii exhaustive “Statul reprezinta forma - superioara moderna - sociala si politica a populatiei, aflate pe un anumit teritoriu delimitat si recunoscut international”.
            Ca notiune istorico-filozofica, Statul nu se poate concretiza într-o “entitate materiala distincta”, dar se “personifica” prin organismele sale publice, investite cu prerogative decizionale obligatorii - Parlament - Guvern - sistem judiciar, dar fara a se “identifica cu acestea”.
            Statul - prin organismele sale mentionate mai sus, îsi justifica menirea numai daca realizeaza urmatoarele doua categorii de activitati, în beneficiul natiunii, si anume:
            1. Organizeaza cadrul si asigura conditiile pentru realizarea valorilor materiale si spirituale, utile si necesare;
            2. Previne si combate orice forma de agresivitate si prejudiciere, sanctioneaza pe vinovati si îi obliga sa dezdauneze victimile - fara discriminari sau privilegii.
            Daca organismele - prin care se personifica statul, Parlament - Guvern - cu întregul sistem executiv - dispozitiv si sistem judiciar nu realizeaza aceste categorii de atributiuni esentiale, nu se justifica finantarea acestor organisme - de catre contribuabili prin bugetul de stat si deci, nu este nevoie de acestea.
            Dupa evenimentele din decembrie 1989, la îndemnul unui “personaj pretins politic” în functie la nivel national care, în fata ecranului TV, îsi îndemna “colaboratorii” sa se “îmbogateasca” sa lase numai “opozitia” sa “fie bogata” s-a declansat “lupta lui care pe care” în scopul “îmbogatirii cu orice pret”, mai ales fraudulos.
            Au aparut ca “ciupercile dupa ploaie în pamânt fertil”, cele mai nebanuite metode de înselaciune si jefuire a cetateanului” - debusolat - de “necunoscut”, de evenimente, de la jocul “alba-neagra” la colt de strada, pâna la tipuri piramidale, care atrageau ca magnetii uriasi, banii, de la majoritatea populatiei, îngrozita de devalorizarea monedei nationale, prin specula, cum au fost “Caritas, Safi, FNI” banci de credit care au fost falimentate în mod deliberat, “Bankcoop, Bancorex, Banca Internationala a Religiilor, Banca Turco-Româna etc.”
            În aceasta perioada, 1990-2002, nici o personalitate din conducerea celor trei organisme publice care au obligatii pentru “gestionarea” treburilor natiunii, nu numai ca nu au luat masuri pentru protejarea populatiei - victima.
            Dimpotriva, de la înaltele functii de conducere a Statului “s-au spalat pe mâini” ca Pilat din Pont, apostrofându-i pe pagubiti ca sunt vinovati ca si-au depus economiile la asemenea forme de înselaciune.
            Sa nu stie “personajele” politice, mai ales cele aflate în functii de conducere a organismelor publice cu prerogative decizionale, ca toti pagubitii, prin formele de înselaciune si falimentare, au fost siliti sa participe la asemenea sisteme de jaf - mascate în forme oficiale?
            Întregul sistem de Organisme cu Prerogative decizionale, Parlament - Guvern, cu întregul sistem de organisme publice subordonate si Sistemul judiciar, în toata complexitatea lui, au avut si au obligatia legala ca sa “previna si sa combata orice forma de prejudiciere si agresivitate” sa sanctioneze de urgenta pe vinovati, inclusiv prin confiscarea bunurilor “prezente si viitoare” si sa dezdauneze pe victime, nu sa reproseze acestora si sa tergiverseze urmarirea penala si sa se scuze, prin formula “daca vor fi gasiti vinovati”?
            Daca nu se iau masuri urgente, nu se justifica finantarea organismelor abilitate în domeniu, din bugetul de stat - platit de contribuabili.