|
In sedinta din 24 octombrie 1996 a Consiliului Ministerului
Public, a fost aprobat Codul deontologic al procurorilor.
Nu stim daca, de atunci, a fost adoptat un alt cod, sau
daca acesta a fost modificat. Principiile lui sunt insa
de stricta si de continua actualitate.
Pentru prima data, acest cod poate fi cunoscut si de justitiabili.
{i comparate cu ceea ce se intâmpla in realitate,
in cursul unei anchete, de exemplu.
Pentru ca un om informat, e un om (mai) liber.
(Redactia)
|
Codul deontologic al procurorilor cuprinde 10 reguli, care
ghideaza conduita acestora in relatiile cu ceilalti magistrati,
cu justitiabilii, cu celelalte autoritati publice si cu cetatenii.
Iata primele doua reguli. Vom continua. |
|
“De unde rezulta necesitatea normarii conduitei magistratilor?
– se intreba, pe atunci, procurorul general al României,
Nicolae Cochinescu, in lucrarea Introducere in deontologia
judiciara (revista Dreptul nr. 4/1996). Iesirea din impas
nu se poate realiza decât prin impunerea unei deontologii
a magistratului care sa-l situeze pe o pozitie morala suficient
de inalta incât sa aiba autoritatea de a judeca si de
a pedepsi. In sfârsit, nevoia unor reguli de conduita
specifice decurge, in cazul magistratilor, din necesitatea
asigurarii prestigiului Jusitiei. Justitia are rolul de a
garanta suprematia legii, de a face ca legea sa fie respectata
ca o valoare existentiala indispensabila. Aceasta finalitate
se realizeaza prin temeinicia actelor de solutionare a conflictelor
judiciare si, nu mai putin, prin competenta, probitatea si
tinuta ireprosabila a magistratilor insarcinati sa rezolve
aceste conflicte”. (Redactia) |
FORMA
SI REFORMA
DREPTURILE
CETATEANULUI ROMAN, IN ROMANIA: AZI, DRPTUL DE A STI
ZECE
REGULI PENTRU PROCURORI
-
Constitutia României si legea pentru organizarea judecatoreasca
definesc Ministerul Public, ca parte a puterii judecatoresti
-
conform acelorasi, procurorii sunt asezati in corpul magistratilor
-
procurorii isi desfasoara actictivitatea potrivit principiilor
legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic
-
atributiile Ministerului Public si modul lor de exercitare sunt
reglementate prin Legea de organizare judecatoreasca si codurile
de procedura.
I. Procurorii trebuie sa apere suprematia legii.
“Suprematia legii este principiul fundamantal al statului de drept.
In calitatea lor de magistrati insarcinati cu atributii de asigurare
a respectarii legii, procurorii au obligatia sa actioneze in limitele
competentei stabilite de lege si sa vegheze ca in toate cazurile
sa triumfe legea. In acest scop, procurorii au obligatia:
Sa identifice normele de drept aplicabile cauzelor care intra
sub incidenta actiunii Ministerului Public, sa le solutioneze
sau, dupa caz, sa vegheze la solutionarea lor numai pe baza acestor
norme de drept;
Sa cunoasca si sa aplice, in litera legii, normele pe baza carora
se desfasoara procesele judiciare – urmarirea penala, procesele
penale, civile, admnistrative, etc – la care participa, fiindu-le
interzis sa aplice sau sa admita aplicarea altor proceduri decât
cele prescrise de lege;
Sa se comporte in asa fel incât sa promoveze incredereaa
cetatenilor in lege; procurorii trebuie sa evite orice conflict,
de orice natura, cu legea;
Sa nu faca, in cursul solutionarii unei cauze, comentarii publice
negative cu privire la continutul legii pe care o aplica; pentru
magistratii Ministerului Public – ca pentru toti ceilalti magistrati
– legea tarii este intotdeauna buna.
II. Procurorii trebuie sa apere independenta puterii judecatoresti,
descurajând, prin intreaga lor conduita, orice imixtiune
in activitatea judiciara.
Ei au obligatia:
Sa nu se lase infuentati de opinii, de cereri ori de interese
partizane; in solutionarea cauzelor, procurorii, trebuie sa faca
abstractie atât de protestele, oricât de virulente,
cât si de laudele, de incurajarile exprimate in mass-media
ori prin mijloacele de comunicare directa;
Sa nu permita nimanui sa le influenteze activitatea si nici sa
lase cineva sa creada ca se afla intr-o situatie privilegiata
si ca ii poate influenta;
Sa nu faca parte din partide politice si sa nu desfasoare activitati
cu caracter politic ori de alta categorie, de natura sa le influenteze
activitatea.
|
