PE BANII DUMNEAVOASTRA

CREDITUL BANCAR - LUX SAU NECESITATE?

Andrei DELEANU

Reglementarile BNR privind clasificarea plasamentelor si provizioanele specifice riscului de credit, reglementari ce urmeaza a fi aplicate începând cu luna ianuarie a anului viitor, par a avea reverberatii ce depasesc, cu mult, sfera sistemului bancar. Iata ce propun specialistii:

“Performanta financiara”

            Principalul element de noutate îl constituie includerea „performantei financiare” a potentialilor clienti printre criteriile dupa care se realizeaza clasificarea creditelor si, implicit, se constituie provizioanele specifice de risc.
            Evaluarea acestui criteriu se bazeaza pe atribuirea unor punctaje aferente atât  factorilor cantitativi (lichiditate, solvabilitate, risc, profitabilitate), cât si a celor calitativi (management, actionariat, garantii, piata).
            La prima vedere, banca centrala nu face altceva decât sa impuna o mai mare rigoare, într-un mecanism în care scandalurile publice, cazurile de coruptie si traficul de influenta s-au manifestat destul de frecvent.
            Problema este, însa, daca economia româneasca poate face fata, în acest moment, conditionalitatilor pe care le impun reglementarile în cauza.
            Pentru ca, oricât de corect ar fi ea motivata sub aspect teoretic, o asemenea abordare, foarte restrictiva tocmai prin simultaneitatea aplicarii celor trei criterii de clasificare (serviciul datoriei, performanta financiara si existenta procedurilor judiciare), ignora cel putin urmatoarele aspecte:
            Numeroase firme au o activitate curenta relativ performanta, dar sunt „grevate”, sub aspectul indicatorilor financiari, de o anumita „istorie”, mai putin fericita (pierderi din anii anteriori, litigii nefinalizate, modificari severe de legislatie).
            Exista si firme aflate în diferite etape de derulare a unor programe de investitii, al caror efect favorabil se va regasi în exercitiile financiare ulterioare punerii în functiune a acestora.
            Însasi apelarea la creditul bancar poate fi, în unele situatii, o modalitate de îmbunatatire (directa, sau indirecta) a structurii indicatorilor financiari.
            Mai mult, nivelul de performanta al economiei românesti, în ansamblul ei, este - în cel mai fericit caz - submediocru, iar anumite specificitati (monopolul din sectorul energetic, infrastructura subdezvoltata, capitalizarea insuficienta), amplifica propagarea „în lant” a efectelor unor stari de lucruri nefavorabile (instabilitate legislativa, fiscalitate excesiva, cerere insolvabila).
            Regulamentele BNR
            Chiar daca, în aplicarea prevederilor regulamentelor BNR si a normelor metodologice aferente este prevazuta o anumita etapizare, sunt de asteptat o serie de implicatii semnificative asupra sistemului bancar si chiar a mediului economic, în general.
            Reducerea dimensiunii creditului neguvernamental pare a fi o prima consecinta - fireasca, daca avem în vedere limitarea excesiva, în conditiile noilor reglementari, a numarului de firme ce pot fi considerate apte pentru creditare.
            Este mai mult decât probabila si o anume restrângere a programelor investitionale, aflate în derulare sau în faza de proiect, restrângere directa (datorita insuficientei resurselor necesare), sau indirecta (pentru prezervarea nivelurilor unor indicatori financiari de care depind creditele curente).
            În asemenea circumstante, vom asista - fara îndoiala - la cresterea vulnerabilitatii sectorului întreprinderilor mici si mijlocii, ale carui resurse de dezvoltare sunt puse, din nou, sub semnul întrebarii.
            Existenta unor dezechilibre în structura plasamentelor bancare va fi mai greu de atenuat, stiut fiind faptul ca alternativele de plasament (piata de capital, titluri de stat si municipale) sunt, cel putin pentru moment, deosebit de precare. Nu sunt excluse si alte efecte nefavorabile privind dezvoltarea institutionala a sistemului bancar.
            Bugetul public se va confrunta, într-o prima etapa, dificil de estimat ca întindere, cu o reducere a veniturilor aferente impozitului pe profit, daca avem în vedere deductibilitatea fiscala a provizioanelor bancare.
            Nu în ultimul rând, ar fi de mentionat efectele economice si sociale subsecvente, reducerea volumului de credite afectând o gama larga de agenti economici, cu toate consecintele privind cresterea somajului, scaderea veniturilor individuale si restrângerea unor piete.
            Discretia specifica mediului bancar face ca reactiile specialistilor în domeniu sa fie destul de rezervate. Sunt, totusi, numeroase voci, chiar în interiorul Asociatiei Române a Bancilor, care pun sub semnul întrebarii oportunitatea masurilor „chirurgicale” pe care Banca Nationala le impune sistemului.
            Cu alte cuvinte, exista riscul ca „operatia” (de disciplinare a pietei creditului), sa fie reusita, dar „pacientii” (agentii economici) sa sucombe.
            Cine îsi asuma raspunderea?