Lucian
RING CORNESCU |
SOLUTII
PENTRU ROMANIA
TRENUL - SAU ALEGERI ANTICIPATE
|
Globalizarea, cea despre care se tot vorbeste în ultimii
ani, cea doritã de unii si urâtã
de altii, este, cã vrem sau nu, un fapt. Devine o
teoremã. Noi, românii, ne-am urcat în
acest tren. Ei, cei care ne-au urcat, au facut, din punctul
meu de vedere, bine. Nu numai pentru cã România,
tara micã, pentru a avea o sansã realã
în viitor, trebuie sã fie în acest tren.
Nu numai pentru cã a fi în acest tren produce,
în timp bogãtie. Ci mai ales, si acest lucru
a cam scãpat Puterii, mai ales pentru cã din
acest tren nu te mai poti da jos. Trenul, ca orice tren,
merge pe linii. Linii care, indiferent dacã ne gândim
la NATO sau la Uniunea Europeanã, sunt construite
de altii, de cei pentru care democratia, probitatea, au
un sens real. Si astfel, dupã Praga, Puterea se va
confrunta, repede, cu obligatia de a respecta gândirea
celor care au dorit globalizarea. Si astfel, repede, cei
care nu au înteles cã ori stau în tren
si respectã logica acestuia, ori dispar, ei, aceia
vor fi pusi în fata unei dileme. A respecta corsetul
impus, a deveni onesti (în limite acceptabile…), a
respecta legea si Constitutia României sau … a dispare
din viata politicã. Trenul va merge, oricum, înainte,
cu sau fãrã ei.
|
Care sunt, oare, aceia, dintre cei ce ne guverneazã - cel
putin pânã acum - care neintelegând ce se întâmplã,
nu au ce cãuta în acest tren?
-
Octav Cozmâncã, ministru al Administratiei Publice,
perfect capabil în a creea o suprastructurã statalã:
administratia; perfect incapabil de a o tine în mânã.
Primari care nu respectã legea, care îsi însusesc,
direct sau pentru si prin terti, avutia altora (vezi cazul Arefu,
Arges). Dovada clarã de incapacitate a unui ministru
în exercitiu de a face sã fie respectatã
Constitutia si Legea. Nu, Octav Cozmâncã nu va
mai rãmâne în tren.
-
Rodica Stãnoiu, ministru al Justitiei, pusã acolo
în profund nerespect al legii de organizare a meseriei
de magistrat, lege care prevede clar cã ministrul de
resort nu poate fi om politic, dar’mite activist, cunoscutã
ca bun profesor de criminalisticã, doveditã ca
foarte criticabil ministru de resort - alt caz care nu are nimic
de a face cu trenul suscitat.
-
Ovidiu Musetescu, care confundã Statul si bunul privat.
Lista este lunga. Ei sunt doar exemple.
Praga, NATO, acceptul de principiu, ca primã fazã,
a României. Problema care va fi depãsitã, în
câteva zile. Dupã care, practic, obligatoriu, o remaniere
guvernamentalã.
Întâi si întâi, pentru cã sansele
PSD la alegeri, probabil anticipate, cu ei scad exponential.
Dupa care acest lucru, deja sugerat primului ministru, va fi cerut
cu claritate.
Cei suscitati, ca oameni, ca persoane, sunt simpatici. Dar ca vitrinã
a PSD….
Dar, de fapt, de ce alegeri anticipate? PSD, doreste sã se
mentinã la Putere. Lucru normal, în politicã.
Si, PSD crede cã îi vom fi recunoscãtori pentru
accesul României, în NATO.
Si, mai crede cã noi, copii mici, nu stim cã ceea
ce se va întâmpla la Praga este numai premiza acestei
intrãri. Cã nu stim cã, peste doi ani, înaintea
alegerilor normale, vom vedea dacã, da sau nu, chiar vom
fi acceptati. Si atunci PSD, pentru a-si evita, probabil, riscul
unui esec NATO, vrea aceste alegeri anticipate.
Pe care, aproape sigur, cã nu le va avea. Pentru cã
Ion Iliescu, vulpoi bãtrân în politicã
(tonul meu fiind admirativ), stie sã judece mai în
profunzime decât urmasii sãi din PSD. Si concluzia
pe care, probabil, ca si mine, domnia sa a tras-o, este cã
e greu sã explici “tantii Soficãi” si lui “nea Gheorghe”
cã desi iti pui, în mod necesar, cenusã în
cap pentru a dizolva un Parlament, tot pe ei, cei suscitati - tanti
Sofica si nea Gheorghe, ar trebui sã-i voteze.
Se pare cã nu existã Opozitie. Oare? Se pare cã
nu existã alternativã, cã, oricum, omul, noi,
nu are ce vota. Oare?
Evident, trenul de care vorbeam nu acceptã, nu va accepta
niciodata vreun partid extremist la bord. Evident, a vota în
aceea directie reprezintã timp si sperante desarte. Si ei
stiu cã nu au ce cauta în tren! Voturi pierdute…
În acest context, o noutate: un partid care se vrea pentru
si în interesul cetãteanului. Nu se poate, vã
veti spune dv., amãgit si de stânga si de dreapta ultimilor
ani.Toti la fel! Ei bine, nu! Pânã si numele acestui
partid o aratã: Forta Dreptãtii!
Da, ati înteles bine. Nu partidul dreptãtii, ci forta
dreptãtii. Da, el existã!
Este condus de un avocat. Da, dar, veti spune dv., avocatii sunt
toti la fel, o apã si-un pãmânt. Oare? Mai tineti
minte emisiunea televizatã “In Justitie”? Vã mai amintiti
realizatoarea? Vã mai amintiti singura femeie candidat la
presedintia României, în anul 2000? Candidat surprizã
si care, fãrã milioane de dolari, aruncate în
vânt, fãrã agresivitate, a stiut sã nu
fie ultima. O femeie presedinte de partid? Nu se poate, dom’le!
Ce, ne conduc femeile? La mine eu fac regulile! Sã mã
las pe seama unei femei?
De ce nu, vã întreb eu? Cine face astfel încât
putinii bani câstigati în familie sã fie de ajuns?
Cine stie cum sã ne facã fericiti? Sunt regine în
Europa. Femei. Au fost, sunt prim-ministrii femei. Cu muschii necesari.
Au dovedit-o. Exceptii. Nu la noi. Noi suntem bãrbati…
Cei inteligenti, si sunt multi, nu vor gândi asa.
Ceilalti, treaba lor! Între timp, forta dreptãtii existã.
Si pentru cã Puterea de azi vrea alegeri aniticipate mâine,
se pregateste. Da, forta dreptãtii are nevoie de dv. De fapt,
de aceia dintre dv. care, sãtui, chiar vor altceva. |
