|
FORMA
SI REFORMA
CAT
DE INDEPENDENTA POATE FI O JUSTITIE DEPENDENDA DE UN MINISTRU
ANGAJAT POLITIC
avocat Camelia AVRAM si avocat Elena DUMITRASCU
|
Doamna ministru Rodica Stãnoiu, a cerut public instantelor,
acum mai bine de o sãptãmânã, sã
nu se lase influentate de nici un fel de presiuni ce ar putea
fi exercitate asupra lor, indiferent de unde ar proveni ele.
|
Este un deziderat firesc, este un gest normal si, fãrã
discutie, lãudabil.
Dar care sunt armele pe care d-na ministru le dã, în
mod real, magistratilor, pentru a fi îndeplinitã
aceastã dorintã de normalitate?
Teoretic, în ultima vreme, s-au fãcut câteva
gesturi pentru normalizarea vietii juridice si a actului de justitie:
s-au majorat salariile magistratilor, s-a promis reactualizarea
lor, s-au refãcut câteva sedii ale instantelor din
tarã (unele dintre ele, remarcabile), s-au construit spatii
de odihnã pentru magistrati.
În acelasi timp, s-a promis (de mai mult timp si, pânã
la nivelul Primului Ministru), refacerea Palatului de Justitie,
simbolul acesteia în România, refacere care întârzie
si tot întârzie…
***
Un singur lucru nu s-a fãcut deloc - si, despre el, doamna
ministru nu vorbeste: nu s-au creat premizele unei forme reale
de independentã a magistratilor, prin raport cu politicul.
Si, ca sã nu rãmânã aceastã
frazã o afirmatie fãrã acoperire, iatã
câteva argumente: ministrul Justitiei, angajat politic,
membru al Delegatiei permanente a Partidului Social Democrat,
este cel care, ca sã enumerãm numai câteva
dintre atributiile sale:
- numeste personalul
de specialitate juridicã din Ministerul Justitiei si din
Institutul National al Magistraturii (art. 43 din OG 179/1999
privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea
judecãtoreascã);
- exercitã,
prin procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lângã
Curtea Supremã de Justitie si din parchetele de pe lângã
Curtile de Apel, sau alti procurori delegati, controlul asupra
tuturor procurorilor (art. 34 alin 1 din Legea nr. 92/1992);
- are dreptul sã
dea dispozitie scrisã - în mod direct, sau prin Procurorul
General, procurorului competent sã înceapã,
în conditiile legii, procedura de urmãrire penalã
pentru infractiunile despre care are cunostintã si sã
promoveze, în fata instantelor judecãtoresti, actiuni
si cãi de atac necesare apãrãrii interesului
public; (art. 34 alin. 5 din Legea nr. 92/1992);
- propune Presedintelui
României promovarea si eliberarea din functie a Procurorului
General de pe lângã Curtea Supreamã de Justitie
(art. 40 alin. 2 Legea nr. 92/1992);
- numeste judecãtorii
si procurorii stagiari (art. 51 alin. 1, Legea 92/1991);
- dispune delegarea
si eliberarea din functie a judecãtorilor si procurorilor
stagiari (art. 51 alin. 3);
- stabileste data si
locul examenului de capacitate al magistratilor (art. 59 din Legea
nr. 92/1992);
- aprobã regulamentul
de desfãsurare a examenului de capacitate al magistratilor
(art. 61 alin. 2 din Legea nr. 92/1992);
- poate dispune detasarea
judecãtorilor inamovibili, cu acordul acestora, si
a procurorilor (art. 96 din Legea nr. 92/1992);
- exercitã actiunea
disciplinarã în cazul abaterilor sãvârsite
de un judecãtor, cu exceptia judecãtorilor si a
magistratilor asistenti de la Curtea Supreamã de Justitie
si a abaterilor sãvârsite de un procuror, în
urma efectuarii - obligatorie - a cercetãrii prealabile
(art. 124 si 125 din Legea nr. 92/1992);
- propune numirea în
functia de Procuror General al Parchetului National Anticoruptie
a unei anumite persoane;
- la propunerea Consiliului
Uniunii Nationale a Notarilor Publici, ia mãsura suspendãrii
din functie a notarului public în cazul în care împotriva
acestuia s-a luat mãsura arestãrii preventive (art.
42 alin. 1 Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a activitãtii
notariale);
- din oficiu, sau la
la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecãtoresti,
ia mãsura suspendãrii din functie a executorului
judecãtoresc în cazul în care, împotriva
acestuia, s-a luat mãsura retinerii, arestãrii preventive
sau trimiterii în judecatã penalã (art. 47
Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoresti);
- dispune excluderea
din profesie a executorului condamnat (art. 47 alin 2 din Legea
nr. 188/2000), respectiv a notarului în cazul condamnãrii
definitivã a acestuia.
Ministerul Justitiei, prin directia de specialitate, aflatã
în subordinea ministrului, întocmeste evidenta birourilor
de executori judecãtoresti si lucrãrile privind
numirea si încetarea functiei de executor (art. 13 din Legea
nr. 188/2000), precum si a birourilor de notari publici si lucrãrile
privind numirea si încetarea functiei notarilor publici
(art. 14 din Legea nr. 36/1995).
Prin urmare, cât de independentã credeti cã
poate fi o justitie dependentã de un ministru angajat politic?
|
