avocat Louise GHEORGHE |
VIATA
NEVAZUTA A INSTANTELOR
GREFIERII,
SOLDATI FARA NUME
Cu totii stim cã dincolo de sedinta de judecatã,
o întreagã armatã de oameni contribuie
la bunul mers al justitiei române, fie magistrati, fie
personalul auxiliar de specialitate, personalul economic administrativ
si de serviciu. Dar putini dintre noi stiu care sunt problemele
cu care se confruntã acestia, în dorinta lor
de a se achita în mod eficent si onorabil de atributiunile
de serviciu.
În acest prim episod intentionãm sã supunem
atentiei publice o parte dintre problemele cu care se confruntã
personalul auxiliar, respectiv grefierii, registratorii, arhivarii
si agentii procedurali, care se ocupã cu primirea,
înregistrarea si expedierea corespondentei, cu îndosarierea
actelor, pãstrarea registrelor si alte lucrãri
cu caracter auxiliar, dar fara de care actul de justitie si
solutionarea cauzei nu ar fi posibile. |
O primã problemã este aceea a personalului insuficent,
având în vedere volumul mare de lucru. La Tribunalul
Bucuresti, de exemplu, prin înfiintarea Sectiei a VIII-a,
s-a creat un deficit de personal, întrucât nu au fost
angajati alti oameni pe posturile nou creeate, ci, din putinii
care erau, au fost transferati la aceastã sectie nou înfintatã.
La Judecãtoria sectorului 3, de exemplu, un post de arhivar
a fost luat cu tot cu persoana care-l ocupa. Lipsa de personal
este o problemã generalã, la toate instantele fiind
nevoie de mai multi angajati. Sunt sute, mii de dosare care trec
prin mâna acestor oameni, si lor nu le ajunge timpul sã-si
rezolve problemele de serviciu, cu atât mai mult cu cât
au program si cu publicul, care, din pãcate, nu manifestã
întelegere fatã de ei si, nu de putine ori, îi
apostrofeazã rãutãcios. Solutia ce s-ar impune
ar fi aceea a suplimentãrii posturilor, în acest
fel si problemele de serviciu ar fi mai rapid si mai bine rezolvate.
Ministerul, însã, probabil cã nu face acest
lucru din lipsa fondurilor, dar trebuie gãsitã o
solutie, întrucât, prin insuficenta personalului are
de suferit toatã lumea, atât instantele cât
si justitiabilii si nu în ultimul rând, avocatii care,
pe lângã faptul cã aleargã de la o
instantã la alta traversând Bucurestiul, mai pierd
timp si pe la cozile interminabile ce se formeazã la arhive,
uneori în mod inutil, întrucât dosarul nu a
intrat încã în arhivã. O solutie alternativã
ar fi dotarea cu computere, dar se pune din nou problema banilor,
întrucât sunt necesare cheltuieli pentru achizitionarea
acestora. 
O altã problemã, o constituie salariile mici, în
raport cu volumul mare de muncã si cu cheltuielile necesare,
astãzi, unui trai, în cel mai fericit caz, decent.
Prin OUG 187/2001se prevede o crestere salarialã cu 8 %
de la 1 ianuarie 2002 si cu 12 % incepând cu 1 octombrie
2002. Aflãm cu stupoare faptul cã a trebuit ca personalul
auxiliar sã-si cearã acest drept printr-o actiune
in instanta, ce a fost admisã, întrucât nu
beneficiase de prima transã de majorare a salariului. Existã
nemultumiri si cu privire la faptul cã se preconizeazã
majorarea salariilor magistratilor, nu si al personalului auxiliar,
care urmeazã sã devinã functionar public.
În oricare tarã din lume, o instantã fãrã
grefieri este ca pâinea fãrã miez. Cu privire
la plata orelor suplimentare, care sunt din belsug, aflãm
cã rare sunt situatiile în care acestea sunt plãtite,
întrucât o atare cerere este onoratã doar în
limita fondurilor alocate, astfel cum prevede O.G. Nr. 83/2000.
Si cum fonduri nu sunt...
Ceea ce este, însã, cel mai cumplit, este faptul
cã oamenilor le este fricã sã vorbeascã
despre problemele lor, de teamã sã nu fie dati afarã,
sã rãmânã fãrã un loc
de muncã, cât de cât stabil, pentru cã
vremurile sunt tulburi si riscã sã moarã
de foame. Se multumesc cu putinul pe care-l primesc, fãcând
socoteli peste socoteli, pentru cã vine iarna, creste plata
întretinerii... Si iatã cum, visul nostru ce prindea
aripi în 1989, este strivit de greutatea problemelor cu
care se confruntã însãsi societatea româneascã,
care a luptat pentru dreptul la cuvânt si care astãzi,
terorizatã de grija zilei de mâine, tace.
- va urma –
|
