Avocat Graziela Barla |
DREPTUL
LA CUVÂNT
CINE
II APARA PE APARATORI?
Nimeni. Pe avocati, nu îi apãrã absolut nimeni.
Ar tebui sã se apere singuri, de aceea au o lege, care
se dovedeste insa vulnerabilã si o structurã – perfectã
din punct de vedere formal – dar fragilã din punct de vedere
practic.
Ceea ce s-a întâmplat de curând este – dincolo
de speculatiile publicistice ale ziarului “Ziua” – un fapt teribil
de grav: un om îsi construieste o structurã paralelã
Uniunii Avocatilor din România si un barou… particular,
Baroul Hunedoara.
Pompiliu Bota, din Oradea, cel care a câstigat, de altfel,
de la Statul român, daune în valoare de 500.000.000
lei pentru arestare nejustificatã, a avut timpul si inteligenta
pentru a gãsi lacunele Legii 51/1995 pentru exercitarea
profesiei de avocat, în asa fel încât sã
obtinã, de la Ministerul Justitiei, rezervarea celor douã
denumiri – UAR si Baroul Hunedoara; acest lucru e chiar destept
si, bravo lui!
Grav este însã faptul cã o structurã
profesionalã, înfiintatã prin lege pentru
a-i apãra pe ceilalti, nu si-a protejat, în nici
un fel, drepturile dobândite – printre acestea, numãrându-se
dreptul la nume: UAR.
Precedentul creat de Bota este totusi, benefic sub un aspect –
si partea aceasta a lucrurilor ar trebui luatã în
calcul de cãtre vechea Uniune a Avocatilor din România:
atrage atentia asupra faptului cã nu poate exista libertate
fãrã concurentã.
Poate cã, fiind creat acest precedent, UAR va deveni mai
atentã cu existenta celor care o compun si va deveni o
asociatie profesionalã în care sã se regãseascã
– pe lângã obligatia de a contribui cu sume nu lipsite
de relevantã – si drepturi pentru avocatii ce o compun.
Printre ele, ar trebui sã se numere:
a. dreptul avocatilor
care compun vechea UAR de reciprocitate în raport cu avocatii
strãini care profeseazã în România;
în actuala reglementare, avocatii strãini pot profesa
în România, aproape fãrã restrictii
(sau numai în ceea ce priveste obligatia de a cunoaste limba
românã), dar avocatii români, conform unei
recente declaratii a presedintelui UAR, Cãlin Andrei Zamfirescu,
“pot pleda doar la Curtea Europeanã pentru Drepturile Omului,
deoarece România nu face parte din UE”!
b. dreptul de a beneficia
de protectia legii în ceea ce priveste considerarea contractului
de asistentã ce se semneazã între avocat si
client drept titlu executoriu; în acest moment, în
lumina Legii 51/1995, contractul de asistentã nu este titlu
executoriu, pentru a-si putea recupera onorariile restante, avocatul
este obligat sã obtinã o hotãrâre judecãtoreascã
prin care sã i se confirme existenta creantei;
Lista este mult mai lungã. Ce ar trebui sã mai prevadã
Legea nr. 51/1995 pentru exercitarea profesiei de avocat? Iatã
o întrebare la care îi asteptãm pe cititorii
nostri sã rãspundã, noi luându-ne obligatia
de a comunica Uniunii si barourilor pe care le veti sesiza, punctele
dv. de vedere.
E momentul sã stim ce vrem si pentru noi, în asteptarea
Congresului UAR.
Varianta de a ne lamenta este inadmisibilã: nu–i putem
apãra pe altii, înainte de a sti sã ne protejãm
ca institutie, ca profesie, ca breaslã, ca oameni aflati
în slujba oamenilor.
|
|
Cateva
persoane, care au renuntat la abonament, au continuat sa primeasca
ziarul, printr-o eroare tehnica. Acestora, Redactia "In Justitie"
le prezinta scuze, rugandu-i sa ne reconfirme dezabonarea.
Cu
stma, Redactia.
|
