Avocat Catalin Patrica RADU       Când cititi aceste rânduri, am vrea sa va gânditi ca, in situatia de fata, avocatul care va raspunde este aidoma unui medic care nu poate pune un diagnostic perfect, decât dupa ce “atinge“ pacientul. Raspunsurile noastre tin cont numai de elementele pe care dumneavoastra ni le-ati oferit si pe care noi nu le putem verifica. Daca dumneavoastra nu ne-ati relatat corect sau nu ne-ati spus totul, raspunsul nostru va fi si el, la fel.

Abuzuri în penitenciar  

            Floricã ALBU – detinut în Penitenciarul Rahova
            Fiind condamnat pentru furt, acuzã personalul de supraveghere de violentã si neglijentã, în conditiile în care este bolnav de cancer pulmonar. Solicitã mediatizarea situatiei sale si comunicarea acestor pretinse abuzuri cãtre Ministerulu Justitiei si Parchetul Militar.
           Îmi exprim compasiunea pentru situatia dificilã în care vã aflati, însã nu pot face, concret, prea multe pentru dvs. în lipsa unui contract de asistentã sau reprezentare juridicã, singurul mod în care as putea fi legitimat sã actionez pentru dvs.
            Dacã situatia relatatã este realã, vã sugerez sã formulati o cerere de gratiere individualã,  adresatã Presedintelui României.
            Conform legii, administratia penitenciarului este obligatã sã asigure condamnatilor cele necesare scrisului, sã primeascã si sã înregistreze cererile, reclamatiile sau sesizãrile condamnatilor si sã le înainteze organelor competente în termen de 5 zile de la primirea lor. Dacã aveti îndoieli cu privire la îndeplinirea acestor îndatoriri de cãtre conducerea locului de detentie, cererea de gratiere si sesizarea Directiei Penitenciarelor pot fi fãcute si de soti, sub conditia însusirii acestor petitii de cãtre dvs.

Ilegalitãti comise de politisti
 

Ionel VINTILÃ - Calafat
         Este victima unui furt sãvârsit de cãtre o persoanã, despre care sustine cã este în relatii de prietenie cu politisti având functii importante în judetul Dolj. Dupã ce obtine, în final, condamnarea vinovãtiei, reclamã faptul cã politia îi face sicane pentru aceasta. Nu probeazã însã cu nimic sustinerile sale.
         Solicitã cã necazurile sale sã fie aduse la cunostinta Ministrului de Interne si a celui de Justitie.
         Ne exprimãm regretul pentru dificila situatie în care vã aflati si pentru necazurile dvs.!
            Dacã lucrurile stau asa cum le-ati prezentat - si, tinând seama si de alte cazuri asemãnãtoare cu care ne-am confruntat, cred cã sunt destul de corect relatate - problemele sunt foarte serioase. Dar, în lipsa unor probe concrete, nu ne putem angaja cu nimic fatã de dvs.
            Dacã aveti si mijloace prin care puteti dovedi faptele pe care mi le-ati expus, vã rugãm sã reveniti si cu acestea.
            Vã multumim pentru felicitare!
 

Înselãciune
 

                Constantin IOSIF – Sibiu
            Domnul Iosif este rugat, de un prieten, sã garanteze, cu propriul apartament, un  împrumut contractat de un tert. Fiind «sfãtuit» si de un avocat din Baroul Sibiu, în acest sens, garantarea se realizeazã sub forma unui contract de vânzare-cumpãrare, autentificat, al locuintei cãtre persoana care figura drept creditor în contractul de împrumut, operatiunea realã de garantie fiind consemnatã prin înscris sub semnãtura privatã în cuprinsul cãruia, creditorul-cumpãrãtor se obligã sã nu solicite evacuarea d-lui Iosif înainte de scadentã si numai dacã suma nu este restituitã.
            Împrumutatul nu returneazã suma la termen (se pare cã, în realitate, nici nu a existat un împrumut, ci pãrtile din contract au fost de coniventã pentru a-l deposeda pe dl. Iosif de apartament), iar apartamentul este vândut de creditorul-proprietar fraudulos al acestuia, unui alt avocat din Sibiu, dupã ce, în prealabil, solicitase în instantã evacuarea d-lui Iosif dar cererea sa a fost respinsã. Aceasta, în conditiile în care apãrãtoarea angajatã de cel care ne scrie, nu se prezintã la nici un termen si nici nu-i returneazã actele, aceeasi atitudine adoptând si avocatul ales de dl. Iosif pentru apel. Plângerea disciplinarã adresatã de acesta Baroului Sibiu este respinsã, acest for apreciind cã o asemenea conduitã a avocatilor cade sub incidenta legii penale.

            Dl. Iosif înainteazã o plângere împotriva pãrtilor din contractul de împrumut acuzându-i de înselaciune, dar dosarul treneazã, din 1996, la organele de urmãrire penalã.
            La data la care ne scrie, dl. Iosif este actionat în judecatã de cãtre avocatul cumpãrãtor al imobilului pentru a fi evacuat si se aflã în proces pentru constatarea nulitãtii absolute a contractului de vânzare încheiat între dumnealui si creditorul de rea-credintã.
            Solicitã asistentã juridicã.
            Putem afirma cã sunteti victima unor persoane lipsite de orice scrupule, printre acestea numãrându-se, din pãcate, si cetãteni care nu fac cinste corpului profesional din care facem si noi parte, acestia încãlcând flagrant legi, dar si reguli deontologice. Este trist cã si Baroul Sibiu manifestã o solidaritate de breaslã gresit înteleasã.
            În principiu, în situatia în care nici instantele sibiene nu vã vor face dreptate, vã sfãtuim sã formulati la Curtea Supremã cereri de strãmutare a celor douã dosare - civil si penal - pentru bãnuialã legitimã.
            Pentru a putea stabili în mod concret o modalitate de ajutor, vã rugãm sã ne trimiteti copii de pe ultimele hotãrâri judecãtoresti pe care le-ati obtinut în dosarul civil nr. 5496/2000 si în dosarul penal nr. 6584/2000.
 

Nereguli în aplicarea Legii nr. 18/1991
 

            Virgil PREDA - Târgu Jiu
            Dl. Preda cumpãrã, în 1969, un teren în suprafatã de 752 m.p. situat în Tg. Jiu. Prin Decretul nr. 371/1976, imobilul este expropriat, pe o parte construindu-se blocuri, dar o suprafatã de 396 m.p. din acesta nu este afectat de constructii.
            În 1991, solicitã restituirea terenului liber, dar cererea sa este respinsã. Ulterior, acest imobil este atribuit de Primãria Tg. Jiu d-nei avocat C.I. Stoica drept compensatie pentru alt tern care apartinuse acesteia, dar situat în altã zonã a orasului.
                Primãria Tg. Jiu formuleazã actiune în anulare a titlului de proprietate eliberat D-nei av. Stoica, dar Judecãtoria respinge cererea, pe exceptia netimbrãrii, fiindcã «a fost timbratã cu timbre fiscale mobile; or, conform art. 191 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plãtesc în numerar sau prin virament în contul bugetului de stat la unitãtile trezoreriei statului sau la CEC. Aceeasi soartã, fondatã pe aceleasi considerente, o are si cererea de interventie în interes propriu formulatã de dl. Virgil Preda. Solutia instantei de fond este confirmatã de Tribunalul Gorj, prin decizia civilã nr. 2704/2001.
            Autorul scrisorii solicitã si opinia noastrã.
            Cazul pe care mi l-ati prezentat contine o serie întreagã de încãlcãri ale legii, atât de cãtre autoritãtile locale, cât si de cele judecãtoresti.
            În ordine cronologicã, acestea ar fi urmãtoarele:
            1. Refuzul Primãriei Tg. Jiu de a vã restitui terenul; în temeiul art. 35 alin. penultim (devenit art. 36 dupã republicarea, în 1998, a legii) din Legea nr. 18/1991, erati îndreptãtit sã vi se emitã o decizie a Prefecturii Gorj consecutive propunerii pe care trebuia sã o înainteze Comisia Tg. Jiu pentru aplicarea Legii fondului funciar.
            2. Dacã terenul pe care l-a avut bunica doamnei avocat Irinel Stoica era afectat de detalii de sistematizare, nu i se putea reconstitui dreptul de proprietate pe alt amplasament, iar art. 23 al Legii nr. 18/1991, care face vorbire de compensatii cu o suprafatã de teren echivalentã, în intravilan, nu este aplicabil în situatia dumneaei, pentru cã acest text se referã strict la terenurile aflate în C.A.P.; or, este greu de crezut cã a functionat astfel de cooperative în raza orasului Tg. Jiu. În acest sens s-a pronuntat Curtea Supremã de Justitie, Sectia contencios administrativ, prin decizia nr. 572 din 27 martie 1997, publicatã în “Buletinul Jurisprudentei pe anul 1997”, editura “Argessis”, 1998, pag. 240.
            3. Terenurile din intravilanul localitãtii se atribuie exclusiv prin ordin al prefectului, singurul organ competent sã constituie un drept de proprietate asupra terenurilor proprietate de stat, nu de cãtre primãrie, cum s-a fãcut pentru adversarul dvs.
            4. Într-adevãr, timbrajul se face prin chitantã, nu prin lipirea de timbre mobile. Dar instantele, în temeiul rolului activ care le revine potrivit art. 129 Cod procedurã civilã, nu trebuia sã anuleze cererea ca netimbratã, ci sã vã îndrume cu privire la modalitatea legalã în care se realizeazã aceastã formalitate, amânând la a treia strigare, dezbaterile, sau chiar sã acorde termen. În situatia în care nu ati avut avocat, era evident cã nu ati fost de rea-credintã.
            Nu mi-ati comunicat dacã ati atacat decizia civilã nr. 2704/2001, cu recurs, la Curtea de Apel si, dacã ati fãcut-o, care a fost solutia Curtii.
            O altã solutie ar fi aceea de a porni o actiune în constatarea nulitãtii absolute - pentru motivele arãtate mai sus - a titlului de proprietate apartinând doamnei avocat Stoica. Nu vi se va putea opune autoritatea lucrului judecat pentru cã, în decizia nr. 2704 Tribunalul nu a examinat fondul, ci a solutionat cererea pe cale de exceptie.
 

Justitiabilii ne întreabã, noi investigãm si le rãspundem             Redactia “In Justitie” oferã justitiabililor spatiu publicistic.             Scrisorile (cu întrebãrile, plângerile si necazurile) dumneavoastrã, primesc rãspunsuri. O echipã de juristi si avocati monitorizeazã cazurile si procesele pe care ni le semnalati. Ziaristi profesionisti (colaboratori ai revistei noastre) vor investiga.  Atentie! Teoretic orice scrisoare, plângere sau memoriu expediate pe adresa noastrã pot constitui puncte de plecare ale unor anchete jurnalistice. Atentie! Primii “reporteri” ai revistei “În Justitie” sunt tocmai justitiabilii (si uneori, si cei care realizeazã actul de justitie), care îndurã nevolnicia institutiilor statului de drept.             Scrieti-ne! Împreunã vom schimba fata justitiei române.

           Cateva persoane, care au renuntat la abonament, au continuat sa primeasca ziarul, printr-o eroare tehnica. Acestora, Redactia "In Justitie" le prezinta scuze, rugandu-i sa ne reconfirme dezabonarea.

Cu stma, Redactia.