|
SOLUTII
PENTRU ROMANIA
SUNTEM IN NATO!?
Lucian CORNESCU |
Cu
mândrie ex-proletarã, Puterea, cea care si-a
chemat întãriri din filialele proprii, din
mai multe judete, pentru a garnisi traseul presedintelui
Bush, cea care a cerut sã fie filmate si difuzate
miscãrile spontane, aplauzele celor câteva
sute de oameni care au iesit în stradã, atunci
când a fost anuntatã invitatia de a… face
primii pasi spre NATO, îsi însuseste laurii.
Care?
Nu se stie, pentru cã, de fapt, abia începând
de acum, ea, Puterea, va trebui sã demonstreze
cã si poate.
|
Cã
poate, ce? Lista este lungã si, mai ales, nu este cea publicã,
legatã de armatã, de numãrul militarilor,
de dotãri etc. Ci, în primul rând, de blocarea
brutalã, dar necesarã, a coruptiei, de schimbare
a mentalitãtii. De la vârf, de la Putere, în
jos. Vorbeam, în ultimul numãr, despre “tren”, acel
tren în care am urcat cu totii - NATO, Comunitatea Europeanã
- si, din care, ineluctabil, vor fi aruncati afarã multi.
Constientizarea acestui lucru începe deja. O vedem
atunci când Presedintele tãrii hotãrãste
sã preia, Parhetul Anticoruptie sub aripã. Este
adevãrat, nestiind însã cã, si acolo,
în Parchetul National Anticoruptie, mai sunt si oameni corupti.
O vom arãta, demonstra, dându-i astfel, prilejul
sã cearã sã fie fãcut curat si acolo.
O vedem atunci când Rodica Stãnoiu, datã în
judecatã de judecãtorii din Cluj, pentru cã
a uitat sã le acopere, nu salariile, ci dãrile pentru
asigurãrile sociale, spune, o zi dupã Presedinte,
cã nici un judecãtor nu trebuie sã mai accepte
presiuni, de oriunde ar veni. Grea sintagmã cum e “sã
nici” care aratã si presupune cã multe presiuni,
dese ale domniei sale, au fost. De curând, în cazul
unei judecãtoare din Iasi. Mai de mult, în cazul
unui procuror din Neamt. Si multe, multe altele.
Presupunând cã actuala Putere ar fi capabilã
sã rãspundã favorabil cerintelor clare ale
NATO, mã refer la partea vizibilã, cea legatã
de armatã, mã întreb cum va reusi sã
schimbe, în mai putin de doi ani, mentalitãtile.
Si, mã întreb dacã va avea, pe de-o parte,
tãria de a se separa de multi dintre cei fideli, dar murdari,
iar pe de altã parte, de multi dintre cei care fac parte
din administratia publicã, tesutã de domnul Cozmâncã.
Ca sã nu mai vorbesc de Justitie!
Greu, aproape este imposibil de crezut cã vor reusi, chiar
dacã o doresc - de unde, dorinta netãrmuritã
de alegeri anticipate, în speranta cã, purtati de
valul invitatiei de a se aseza la masa de negocieri NATO, vor
mai fi, tot ei, votati. Lucru în care, vizibil, Ion Iliescu
nu crede. Nici eu!
Speranta mea fiind cã PSD-ul, întelegând utilitatea
calculului alegerilor anticipate, chiar va încerca sã
se apropie de cerintele NATO.
Permitând altora, celor care vor avea votul de încredere
al populatiei, sã termine ceea ce nu ei au început.
Intrarea efectivã a României în NATO.
REGANDIREA...GANDIRII
JURIDICE
avocat
Vasile TOPÂRCEANU
E târziu în noapte si mã gândesc cã
România a fost nominalizatã, printre tãrile
invitate sã adere la NATO.
Nu sunt împotriva acestei aderãri din mai multe puncte
de vedere, asa cum o pot critica din altele.
Sincer sã fiu, în locul aderãrii la NATO,
as fi preferat aderarea la Uniunea Europeanã care, pentru
dezvoltarea României, însemna mai multe avantaje decât
NATO care înseamnã consum imens de bani pentru tehnica
militarã compatibilã cu standardele acesteia.
Adoptarea cu prioritate a întregii legislatii a Uniunii
Europene ar fi însemnat, în primul rând, reformarea
întregii gândiri juridice românesti.
Ar însemna modificarea Constitutiei, în sensul garantãrii
dreptului de proprietate.
 Ar însemna
cã, în scurtã vreme, justitia româneascã
sã rezolve, definitiv si irevocabil, grosul litigiilor
care o sufoca si care au ca obiect revendicarea proprietãtii.
Ar însemna cã, într-un an de zile, volumul
cauzelor care sufocã instantele sã se reducã
la jumãtate.
Ar fi pasul cel mare si cel mai semnificativ.
Nu am mai avea o practicã judiciarã contradictorie,
pe probleme de drept care ar trebui sã fie gândite
si solutionate unitar.
Pentru cã, inflatia de carte juridicã, în
România, este conturatã si de faptul cã fiecare
tribunal îsi are practica sa, fiecare Curte de Apel îsi
are practica ei, iar Curtea Supremã de Justitie are altã
practicã în aceleasi probleme de drept.
Si peste toate acestea, Curtea Constitutionalã îsi
are practica ei.
O justitie solidã se întemeiazã, în
primul rând, pe o gândire juridicã unitarã,
solutiile contrarii fiind cazuri cu totul izolate.
O gândire juridicã unitarã nu înseamnã
cã judecãtorul nu mai este independent, ci, dimpotrivã,
ea este în mãsurã sã previnã
excesele sau minusurile în gândirea juridicã.
|
