PAGINA CITITORULUI

avocat Catalin Petrica Radu LA MULTI ANI!         “In Justitie” la aniversare...             Ziarul electronic, o inca «rara avis» in peisajul publicistic românesc, este o sansa prezenta pentru viitor, ofera contemporanilor posibilitatea de a se familiariza cu noul format al informatiei scrise. Cu atât mai util, in domeniul juridic, unde totul e intr-o miscare continua si in care nevoia de a fi permanent la curent, e vital sa fie satisfacuta.             Si mai util este, pentru nespecialistul care poate afla evenimentele din «Templul lui Themis», comentate de personalitati din domeniu.             Dar «IN JUSTITIE» s-a vrut si este inainte de orice, un scut pentru oricine se simte amenintat de nepasarea, coruptia sau nepriceperea celor aflati in posturi din care ar trebui sa-i ajute pe electorii instalati acolo.             Sper sa nu fiu banuit sau sa nu fiu acuzat de o pledoarie «pro domo sua» daca voi spune ca este o mâna de ajutor intinsa prin rubrica de raspunsuri pentru cei intrati, vrând-nevrând, in litigii judiciare, care pot afla si o alta parere, printr-un simplu «click».             In plan personal, «IN JUSTITIE» a fost sansa de a debuta in profesia pe care atât de frumos o definea D’Aguesseau: «Avocatura este tot atât de veche ca si magistratura, tot atât de nobila ca si virtutea, tot atât de necesara ca si Justitia».

            Marius STOENESCU - Oravita, judetul Caras Severin
            În octombrie 1961, tatãlui d-lui Stoenescu, fost detinut politic, i s-a ridicat cazanul de tuicã pentru care avea autorizatie si a fost predat C.A.P-ului din localitate.
            În 1991, dl. M. Stoenescu, în calitate de mostenitor, promoveazã o actiune în justitie (nu ne precizeazã felul acesteia), pentru recuperarea alambicului, dar este respinsã definitiv si irevocabil.
            În februarie 2001 în temeiul Legii nr. 10/2001 formuleazã cerere de restituire în naturã sau de despãgubire prin mãsuri reparatorii. I se solicitã completarea notificãrii cu acte doveditoare ale confiscãrii cazanului.
            Doreste sã fie îndrumat unde sã se adreseze pentru obtinerea acestor acte.
         Din pãcate, în scrisoarea dvs nu ati precizat dacã ridicarea cazanului s-a fãcut în baza unui act juridic (confiscarea poate fi si o mãsurã de sigurantã sau, înainte de 1989, era o pedeapsã de drept penal) sau fãrã temei legal, ca act arbitrar al autoritãtilor locale de atunci; de asemenea, nu ati arãtat ce fel de actiune ati introdus în instantã în anul 1991 (probabil ca o actiune în revendicare). Dacã a fost un act samavolnic si plângerea din 1991  a fost formulatã pe un alt temei juridic decât art. 480 Cod civil (revendicarea de cãtre proprietarul neposesor al bunului sau de la posesorul neproprietar), vã sfãtuiesc sã luati legãtura cu un avocat si  sã introduceti o actiune în revendicare. Ca argument în sprijinul cererii, vã rog sã invocati si Hotãrârea nr. 53/ 1997/937/1043/1999 a Curtii Europene a Drepturilor Omului - cazul «Vasilescu împotriva României» - publicatã în «Monitorul Oficial» nr. 637/1999.
            În situatia în care ati optat pentru restituirea cazanului conform procedurii Legii nr.10/2001 (încadrându-vã în ipoteza art. 6 alin. 2 al acestui act normativ), trebuie sã probati dreptul de proprietate al tatãlui dvs. asupra alambicului, precum si calitatea dvs. de mostenitor al defunctului Stoenescu Dumitru.
            În cazul în care confiscarea cazanului a fost fãcutã în timpul urmãririi penale (ancheta anterioarã judecãtii) desfãsuratã împotriva tatãlui dvs., vã recomand un memoriu detaliat adresat Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, iar dacã mãsura confiscãrii a fost luatã consecutiv hotãrârii judecãtoresti prin care acesta a fost condamnat pe motiv politic, memoriul trebuie adresat Ministerului Justitiei; în arhivele acestor institutii ar trebui sã se mai gãseascã procesul verbal care s-a întocmit cu ocazia confiscãrii.
            Aceste demersuri trebuie sã le faceti cât mai urgent, pentru cã, potrivit art. 22 alin. 1 al Legii nr. 10/2001, în luna februarie 2003 expirã termenul pânã la care puteti depune actele ce constituie proba dreptului de proprietate.  

               Stefan BROJBEANU - Târgoviste, jud. Dâmbovita
            La data de 6.08.1994 Cãtãlin Brojbeanu se cãsãtoreste cu Mihaela Iuliana (de profesie grefier). La 22.09.1995 se naste minorul Adi Gabriel.
            Prin sentinta civilã nr. 846/ 30.01. 1998 (definitivã prin neapelare) a Judecãtoriei Târgoviste, se pronuntã divortul, din vina ambelor pãrti. Nu existã probe privind comunicarea hotãrârii cãtre pãrti.
            La 26.12.1998, fosta sotie a lui C.B. naste o fetitã, iar ulterior, deschide actiune pentru stabilirea paternitãtii împotriva fostului sot. În cauzã se efectueazã o expertizã medico-legalã, cu privire la capacitatea de procreare a bãrbatului, act care determinã «capacitate de procreere sever redusã». Un alt raport medico-legal concluzioneazã cã perioada conceptiei minorei ar putea fi intervalul 22 martie-19 aprilie 1998.
            Prin sentinta civilã nr. 1310/2001 a Judecãtoriei Brasov (pronuntatã în urma unor îndelungi tergiversãri pe motive de procedurã), se admite actiunea, stabilindu-se ca tatã C.B., si se respinge actiunea în tãgada paternitãtii, formulatã de acesta prin cerere reconventionalã. Pe scurt, considerentele acestei hotãrâri judecãtoresti (împotriva cãreia s-a declarat apel) sunt: hotãrârea de divort a rãmas definitivã la 3 martie 1998 - aceasta fiind data desfacerii cãsãtoriei, iar în favoarea cererii de stabilire a fostului sot, ca tatã al minorei, joacã prezumtia conceptiei între a 180-a si a 300-a zi de la conceptie, precum si faptul cã, anterior, sotii mai avuseserã un copil, deci C.B. are capacitate de procreere.
           Tatãl lui C.B. doreste sã afle si o altã pãrere, cu privire la aceastã solutie.
         Din pãcate, cazul fiului dvs. nu este asa simplu, desi existã indicii care justificã anumite semne de întrebare asupra legalitãtii hotãrârii prin care s-a admis actiunea de stabilire a paternitãtii. Am sã încerc sã vã lãmuresc, cu privire la problemele ridicate de dvs.
            1. Într-adevãr, citatia adresatã fostei dvs. nurori trebuia sã continã mentiunea «pentru interogatoriu»; lipsa acestei sintagme face inaplicabil articolul 225 Cod procedurã civilã. Faptul cã, dupã ce procesul a trenat atât de mult, s-a omis, din nou, realizarea unei proceduri legale, care este tocmai unul din indiciile la care mã refeream, la început.
            2. Dovada momentului conceptiei unui copil, într-un anumit interval situat între a 180-a si a 300-a zi de la nastere, este posibilã. În cazul dvs. - am calculat, personal, - limita maximã a acestui moment este de 1 martie 1998. Împrejurarea cã Judecãtoria Brasov nu a tinut seama de raportul medico-legal care indicã perioda conceptiunii ca fiind 22 martie - 4 aprilie nu face decât sã adânceascã suspiciunea, chiar dacã existã principiul liberei aprecieri a probelor (dar înlãturarea raportului trebuia motivatã).
            3. În ceea ce priveste expertiza capacitãtii de procreere, opinia unor specialisti, la fel de respectati ca si domnul profesor Belis (profesor M. Terbancea) este în sensul cã prezenta unui singur spermatozoid normal si mobil în lichidul spermatic exclude posibilitatea sustinerii unei sterilitãti masculine absolute. Se mai apreciazã (în aceastã directie fiind si practica judiciarã), cã imposibilitatea de a procrea existã numai în azoospermie. De altfel, nici raportul de expertizã medico-legalã efectuatã nu concluzioneazã cã fiul dvs. este infertil.
            4. Sper cã între timp s-a stabilit indubitabil de partea cui este dreptatea în cãile de atac la care aveati dreptul. Dacã, totusi, nu s-a sfârsit calvarul dvs. prin instante, cred cã deosebit de utilã si concludentã este o expertizã geneticã, a ADN-ului fiului dvs. si a presupusului copil, - realizatã la I.M.L. «Mina Minovici» încã din 1999 -, probã care prezintã avantajul certitudinii de peste 95%. Singurul dezavantaj este costul ridicat - 400 - 500 $ -, dar spulberã orice îndoieli.

               Elena GHINDOC - Târgu Jiu
            Conform Legii nr. 119/1948 privind nationalizarea mijloacelor de productie, a fost trecut în patrimoniul statului un imobil în care functionau o moarã, gater, circular, curãtãtor de grâu si piva, toate apartinând familiei Ghindoc.
            În 1990, doamna Ghindoc si-a cumpãrat, la licitatie, aceste bunuri care fuseserã scoase la privatizare, în temeiul Legii nr. 54/1990.
            Întreabã dacã poate fi despãgubitã potrivit Legii nr.10/2001 si de unde poate obtine acte cu privire la existenta, în trecut, a unor imobile distruse sau demolate.
         Punctual, iatã rãspunsurile la problemele ridicate de dvs.:
            1. Aveti dreptul la mãsuri reparatorii prin echivalent, constând în bunuri, servicii, actiuni la societãti comerciale sau titluri de valoare nominalã corespunzãtoare valorii imobilului, conform art. 27 din Legea nr. 10/2000. Sper cã ati formulat, în termen, o notificare cãtre Primãria Tg. Jiu.
            2. Potrivit art. 9 alin. 2 al Legii nr. 10/2000, aveti dreptul la mãsuri reparatorii în titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare, în actiuni la societãti comerciale tranzactionate la bursã, ori compensarea cu alte bunuri sau servicii.
            3. Pentru obtinerea de înscrisuri care sã ateste existenta unor imobile demolate sau distruse, vã puteti adresa si Oficiului de Cadastru si Amenajarea Teritoriului din Gorj.
            Termenul pânã la care mai puteati, depune actele care probeazã dreptul de proprietate, era 14 februarie 2002.

            Redactia “In Justitie” oferã justitiabililor spatiu publicistic.
            Scrisorile (cu întrebãrile, plângerile si necazurile) dumneavoastrã, primesc rãspunsuri. O echipã de juristi si avocati monitorizeazã cazurile si procesele pe care ni le semnalati. Ziaristi profesionisti (colaboratori ai revistei noastre) vor investiga. Atentie! Teoretic orice scrisoare, plângere sau memoriu expediate pe adresa noastrã pot constitui puncte de plecare ale unor anchete jurnalistice. Atentie! Primii “reporteri” ai revistei “În Justitie” sunt tocmai justitiabilii (si uneori, si cei care realizeazã actul de justitie), care îndurã nevolnicia institutiilor statului de drept.
            Scrieti-ne! Împreunã vom schimba fata justitiei române.