ISTORII VECHI SI NOI

                 PROCESE CELEBRE:

            Cinci capete de acuzare se referã la pretinse fapte prin care Ghenadie Petrescu si-ar fi însusit, prin fraudã sau malversatiune, diverse sume de bani, în cele mai multe cazuri probele nefiind concludente.
Astfel, i s-a imputat cã a „folosit în folosul sãu” suma de 5.750 lei, lãsati prin testament, în 1894, de staretul mãnãstirii Cernica, Arhimandritul Ioil, întrucât „nici pânã astãzi (mai 1896, n.n.) nu a înaintat actele prin care sã justifice cã suma a fost datã celor 10 mãnãstiri si 120 de biserici din Bucuresti”, conform dorintei testatorului. S-a considerat, apoi, cã acuzatul a comis fapta de ierosilie sau furare de cele sfinte „însusindu-si mai multe rânduri de vesminte Bisericii episcopale de la Curtea de Arges, fapt probat din inventar …”. Sã ne fie iertat, dar preluarea, de cãtre cel mai mare ierarh al tãrii, cu acte, spre purtare exclusiv în slujba credintei nationale, a unor vesminte oarecum afectate aceluiasi scop si, oricum, spre mai înalta cinstire, nu poate constitui o asemenea infractiune! Este de domeniul evidentei cã nu suntem în prezenta unui furt, ci a unei practici rãspândite între clerici de pretutindeni si dintotdeauna!
            I s-a mai imputat, apoi, cã si-ar fi creat „un venit însemnat prin taxe luate la sfintirea unui foarte mare numãr de biserici, în care se servea sfintele slujbe, si prin urmare în cea mai mare parte nu necesitau o nouã sfintire, dar fãcea toate acestea numai în scopul de a-si satisface iubirea sa de arginti”. Se prezenta, ca dovadã, în acest sens, faptul cã, în timpul celor 18 ani cât a functionat ca episcop de Arges, a sfintit 400 de biserici, adicã o medie de 22 de biserici pe an, ceea ce ar fi însemnat cã, în cele douã judete arondate, Arges si Olt, nu ar fi existat pânã atunci biserici sfintite!
            S-a mai considerat cã Înalt Prea Sfintia Sa si-a însusit, în folosul sãu, patru mii de lei strânsi de credinciosi pentru o trapezã la mãnãstirea Stãnisoara, din judetul Arges, cã a cerut si primit, de la Ministerul Cultelor, 2.000 lei, predând deconturi false. În sfârsit, Ghenadie Petrescu ar fi avut o legãturã cu un condamnat la ocnã, de la care „a cãutat ca prin bani sã apuce de la dânsul niste hârtii compromitãtoare”. Principala probã a acestui fapt constã în aceea cã era invocat înscrisul dat acestuia de Arhimandritul de la Cozia Damaschin Cernescu, pentru suma de 2000 de lei pe care i-ar fi datorat, întrucât ierarhul oltean ar fi plãtit-o, din ordinul I. P. S. S. si în contul sãu, acelui condamnat.
            Concluzia judecãtorilor era aceea cã, si în cazul nostru, „iubirea de arginti, dupã cum zice Sfântul Apostol Pavel, constituie rãdãcina tuturor relelor”.
            Se hotãra: „Având în vedere cã Mitropolitul-Primat Ghenadie Petrescu nu s-a apãrat în fond spre a se dezvinovãti înaintea Sfântului Sinod, ceea ce dovedeste încã de la început cã nu are mijloace de dezvinovãtire” cu „puterea ce îi este datã de Domnul nostru Isus Christos întru Duhul Sfânt a judecat si a hotãrât” ca „ I. P. S. Mitropolit Ghenadie Petrescu sã fie lipsit si caterisit de orice servire si învrednicire arhiereascã si îndepãrtat de la scaunul Mitropoliei Ungro-Vlachiei, si sã fie si sã se numeascã de acum înainte, pânã la suflarea sa cea mai de pe urmã Ghenadie Monahul, si sã se aseze între monahii simpli din mãnãstirea unde îsi are metania sa, sau din altã mãnãstire unde se va afla cu cale a fi trimis; sã nu mai aibã nici un titlu, nici cinstirea de arhiereu, sau mãcar de preot si sã fie si sã-si zicã monah si nimic mai mult”. La deliberãri au participat paisprezece membri ai Sinodului, dintre care doisprezece au votat pentru si doi s-au abtinut. Sedinta a fost comunicatã „înaltului guvern, spre bunã cuviintã si regulã si spre executare”.
            Cel putin din punct de vedere formal, judecarea Mitropolitului-Primat s-a desfãsurat în concordantã cu reglementãrile juridico-canonice în vigoare si cu respectarea scrupuloasã a acestora. S-au îndeplinit, cu atentie, formalitãtile cerute de canonul 74 apostolic, Constitutia si legile timpului.