PUTERE SI JUSTITIE

Ioan DRÃGOI „Pe tãticul tãu o sã-l împuste!” Deputat PRM Constantin Bucur          Cu asemenea cuvinte pe buze, tremurând si cu lacrimi în ochi, a venit de la joacã, într-una din zilele lui mai 1996, una din fetitele cãpitanului SRI Constantin Bucur. „Mesajul” era transmis printr-un „emisar” de aceeasi vârstã.             Pentru cititorii care nu îsi amintesc, precizãm cã, la începutul anului 1996, ofiterul SRI Constantin Bucur încã mai lucra în compartimentul de ascultare a convorbirilor telefonice. De ani de zile, aici se lucra ca pe vremea Securitãtii, adicã se ascultau convorbirile telefonice sau cele din casã, ale multor persoane (ziaristi, oameni politici, oameni de afaceri, ofiteri, generali etc.) fãrã nici o aprobare de la Parchet. La un moment dat, nu a mai suportat si a iesit cu casete înregistrate ale unor asemenea discutii, într-o conferintã de presã organizatã de Partidul România Mare. Scandalul a fost pe mãsurã.             În nota ideilor sale comuniste, Virgil Mãgureanu, seful SRI, a negat totul, dupã care a început denigrarea ofiterului ce i-a demascat activitatea de politie politicã: între vecini, în presã, la serviciu, în fata propriilor copii! Concomitent, a fost actionat în instantã cu probe grosolan falsificate! În totalul dispret al legii, s-au confectionat documente care sã ateste cã ascultarea telefoanelor era legalã, cu toate cã Eugen Vasiliu, procurorul îndrituit sã o facã, declarase cã el nu a dat asemenea aprobare!             Interesantã a fost reactia presei: cu toate cã ofiterul adusese dovezi cã Mãgureanu face politie politicã, iar între cei urmãriti ilegal se gãseau si ziaristi, în afara consemnãrii destul de reci a cazului si a evolutiei procesului în care a fost târât, nu l-a sprijinit cu nimic! Cauza: faptul cã a apelat la PRM!             Au urmat zile grele pentru familia sa, zile când nu avea nici bani de pâine. Procesul a fost amânat… sase ani, de când a fost trecut în rezervã, iar sentinta i-a fost defavorabilã: condamnare la doi ani cu suspendare!             În prezent, Constantin Bucur e deputat din partea PRM si membru în comisia de apãrare. De curând, a solicitat audierea la comisie a sefului Politiei Române, chestorul principal Florin Sandu, pentru a da lãmuriri asupra afirmatiilor sale, fãcute la un simpozion, si din care rezulta cã oamenii politici intervin în timpul anchetelor politiei, încercând sã le influenteze în favoarea infractorilor.

            REPORTER - Pe când lucrai în SRI, ai denuntat actiunile de politie politicã fãcute la ordinele lui Mãgureanu si coruptia din aceastã institutie. Acum, ca deputat i-ai amintit sefului IGP cã e cazul sã-i numeascã pe oamenii politici care încearcã sã influenteze anchetele politiei, asa cum afirmase cu putin timp în urmã.
            Constantin Bucur - Mai bine-zis, care intervin pentru a-i salva pe infractori. Când am citit despre chestor cã acuzã legãturile dintre lumea politicã si lumea interlopã, m-am simtit jignit. Nu pentru cã aceste legãturi n-ar exista, ci pentru cã ne bagã pe toti în aceeasi oalã. De la un politist, mã asteptam sã dea exemple concrete, nu generalitãti potrivite mai repede unui analist politic. La fel, si despre acuzatiile la adresa justitiei, ce îi face scãpati pe aceiasi „clienti”.
        R. - Parcã nu era singur la audiere…
        C.B. - A venit însotit de Pavel Abraham, primul adjunct al ministrului.
        R. - Îl invitaserãti si pe domnia sa?
        C.B. - Pavel Abraham a venit, chipurile, în virtutea functiei sale de legãturã cu Parlamentul. Si a încercat sã diminueze impactul afirmatiilor anterioare ale chestorului, cum cã ar fi fost destinate unui simpozion ce avusese loc cu câteva zile înainte, nicidecum unei declaratii de presã, iar presa (ziarul ZIUA), intrase în posesia lui fãrã voia autorului, si-l publicase. La noi, toatã lumea luptã cu coruptia, dar mai mult pe la simpozioane…
        R. - Deci una spunem la simpozioane, alta la stupid people.
        C.B. – Si, probabil, alta gândim. Iar de fãcut…
        R. - Sancta duplicitas! Iar seful IGP?
        C.B. - Si-a exprimat aceleasi nemultumiri, ca în materialul publicat de ZIUA!
        R. - Concret?
        C.B. - Concret nimic. Doar a repetat cã oamenii politici se implicã în favorizarea infractorilor. Concluzia: politistii nu-si pot face datoria din cauza acestei interventii! Fãrã sã dea nici un nume. Atunci l-am întrebat de ce nu poate fi bãrbat pânã la capãt.
       R. – De ce nu poate?
        C.B. – Nici asta nu ne-a spus, s-a multumit doar sã afiseze un zâmbet neputincios. Iar la sfârsitul dezbaterilor, pe salã, m-a bãtut pe umãr ca si când ar fi spus: Hai, dom’le, chiar voiai sã spun tot?
      R. – Crezi cã dacã seful lui nu l-ar fi trimis pe Pavel Abraham sã-l supravegheze îndeaproape, generalul Sandu ar fi spus ceea ce astepta comisia si opinia publicã de la el?
        C.B. – Ar fi dat acelasi rãspuns. Era deja „instruit” sã tacã. Mai exact, s-o bãlmãjeascã.
      R. – Nu crezi cã asta-i limita bãrbãtiei la unii militari români, indiferent dacã sunt de la MI, MApN sau SRI? Iar tu si cãpitanul Alexa aþi fost exceptiile ce confirmã pe deplin regula?
        C.B. – Au mai fost Constanþa Cârstea, trecutã pe linie moartã, Ovidiu Grecea, mazilit în Brazilia, pentru cã aflase prea multe si începuse sã le dea în vileag fãrã… aprobare. La fel si tu…
       R. – Ce l-au întrebat ceilalti membri ai comisiei pe chestor?
        C.B. – Nimicuri despre explozia de la Liceul „Jean Monet”, unde iar a bãlmãjit-o, pentru cã, pânã la ora asta, politia  nu are nici un suspect. Ba unii, chiar l-au lãudat pentru curajul avut când a acuzat relatiile strânse dintre lumea interlopã si lumea politicã. Care curaj, cã nu a spus nimic?
       R. – Îngerul sãu pãzitor, trimis de „cel de sus”, a dat ceva concret?
        C.B. – Ca de obicei, marele expert în teoretizãri, care e trimis pe la toate talk-show-rile, chiar si la televiziunile de cartier, dl. Pavel Abraham, a strãlucit la acest capitol. Numai generalitãti, nimic concret!
       R. – Aveau ce spune?
        C.B. – Pãi, coruptia în MI e cât casa! Mai exact cât casele, adicã vilele sefilor. Spinoasa problemã a provenientei banilor cu care unele cadre MI si-au construit aceste vile si si-au achizitionat masini de lux a fost „elucidatã” de domnul ministru: bietii de ei, le-au fãcut care din salariul propriu, care a apelat la pensia soacrei. Doar vreo doi, probabil cei mai prosti, n-au prea avut cum sã le justifice.
      R. – Pânã la urmã, s-au descurcat si ãia: au luat vreo douã sute de milioane salarii compensatorii si s-au dus sã-si mãnânce linistiti pensioara ce e aproape de nivelul ultimului salariu. Asta apropo de venirea incoruptibilului Di Pietro la noi…
        C.B. - …invitat de abilul si alunecosul domn Abraham. Numai cã eroismul italianului nu prea i-a molipsit pe politistii români. Dimpotrivã! Prezenta magistratului italian Di Pietro la Bucuresti a accentuat lipsa de curaj a politistilor români! Cum ar veni, ceea s-a vrut o loviturã de imagine, a devenit o loviturã în imagine!
       R. – Notând sincopa de curaj a sefilor Politiei Române, retinem cã dl. chestor avea, totusi, dreptate. De ce s-au mai plâns cei doi?
        C.B. – De legislatia prea des schimbatã, din cauza cãreia politistii, mai ales cei din posturile comunale, aflã din presã noutãtile, deci cu întârziere. Ceea ce e la fel de adevãrat.
        R. – Si unde tu, si colegii tãi, au oarece vinã.

“POLITIA POLITICÃ ÎN ACTIUNE”        Cartea deputatului Constantin BUCUR, acidã demascare a politiei plitice practicatã de cãtre SRI si cãreia îi cad victime, unul dupã altul: politicieni, ziaristi, oameni de afaceri, simpli cetãteni etc.

       C.B. – Si asta e adevãrat. O situatie foarte grea o au si penitenciarele, unde cadrelor nu li se plãtesc nici salariile la timp, nici orele suplimentare, iar detinutii sunt înghesuiti, nu au dotãri igienice corespunzãtoare, toate astea fiind consecintele unui buget prea mic alocat institutiei. Si de care magistratul Emilian Stãnisor, comandantul directiei de resort, nu s-a plâns deloc! De aceea, am propus o vizitã a câtorva parlamentari din comisia de apãrare în penitenciare.
        R. – Promit sã revin cu alt material despre penitenciare. Întorcându-ne la subiectul interviului, acum, dupã ecourile din presã, cum apreciezi gestul sefului Politiei Române?
        C.B. – Materialul „destinat” doar simpozionului a scãpat intentionat în presã si s-a vrut un avertisment la adresa politicienilor.