|
PE
BANII DUMNEAVOASTRA
DESI NE PREGATIM DE NATO 2003 NU E
UN AN BUN PENTRU INDUSTRIA DE APARARE
Tatiana
ELIADE
|
La 1 ianuarie 2003 va intra în vigoare Ordonanta de
Urgenta nr. 95/ 2002 privind restructurarea industriei
de aparare. Între prevederile cele mai importante,
din punct de vedere social, ale acestui act normativ este
aceea ca angajatii din industria de aparare care nu vor
avea de lucru vor putea cere disponibilizarea beneficiind
de plata salariului, lunar, timp de 24 de luni.
|
Conform declaratiilor oficialilor Ministerului Industriei si Resurselor,
în industria de aparare mai sunt acum circa 36.000 de angajati,
din care aproximativ 5.500 sunt angrenati în productia militara,
iar altii, aproximativ 6.000, sunt încarcati cu comenzi
civile. La acestia se adauga cei circa 11.000 de salariati care,
asa cum declara liderul sindicatului Solidaritatea ’90, Gheorghe
Sora, ar putea beneficia pe întreaga durata a anului viitor
de plata a 75% din salariul mediu brut pe economie din fondul
de 1.015 miliarde de lei alocat de Ministerul Muncii si Solidaritatii
Sociale pentru protectia salariatilor din industria de aparare.
Printr-o simpla operatie aritmetica, rezulta ca 13.500 de salariati
din industria de aparare nu vor mai avea de lucru. Solutia pentru
ca toti acesti oameni sa nu fie nevoiti sa ceara disponibilizarea
este ca managerii societatilor sa gaseasca de lucru pentru salariati,
fie prin atragerea unor mari firme din domeniu, cu care sa semneze
contracte de subfurnizori, fie sa preia comenzi în calitate
de contractor general, ceea ce este greu de imaginat, sau sa gaseasca
parteneri de afaceri pentru productia civila.
Daca cineva spera ca invitatia adresata României sa adere
la structurile NATO, va ajuta la redresarea industriei de aparare,
trebuie sa stie ca, pentru aceasta, ar fi nevoie ca statul sa
investeasca 300 de milioane de dolari, in modernizarea liniilor
de productie, bani pe care statul nu prea îi are. În
acest context, salvarea nu poate veni nici de la eventualele comenzi
venite din partea Ministerului Apararii Nationale, deoarece acesta
mai are de achitat, pâna în 2004-2005, ratele la achizitiile
facute din import, de 1,7 miliarde de dolari. 
Ar mai fi o solutie, pentru scoaterea din faliment a companiilor
din domeniul productiei de aparare, si anume, punerea în
aplicare a legii offset. Aceasta presupune ca minim 80% din valoarea
contractelor de achizitii din import sa se întoarca sub
forma de venituri din export, subcontractari, tehnologie si alte
aranjamente compensatorii. Normele se aplica pentru achizitiile
publice mai mari de cinci milioane de euro, în domeniul
sigurantei nationale, si mai mari de zece milioane de euro, pentru
alte domenii.
Industria de aparare grupeaza, în prezent, circa 30 de unitati
de productie care sunt datoare peste 1.500 de miliarde de lei,
la buget si furnizori.
Dan Mocanescu, secretar confederal pentru industria de aparare
al Blocului National Sindical spune ca, pentru iesirea din aceasta
situatie neagra a industriei de aparare, reprezentantii Guvernului
nu au gasit si, de fapt, nu au cautat nici o solutie. În
mod normal, ar fi trebuit sa se înceapa cu modernizarea
unor capacitati, conversia la productia civila a altora si, pentru
ceea ce ramânea în afara acestor procese, se putea
discuta si de disponibilizarea personalului.”
|