MORALIA

Prof. univ. dr. Corneliu TURIANU

În sistemul Constitutiei României, puterea judecãtoreascã este alcãtuitã din trei categorii de autoritãti: instantele judecãtoresti, Consiliul Superior al Magistraturii si Ministerul Public, fiecare cu rol si functii diferite. Caracteristic, însã, pentru relatiile sale cu Parlamentul si cu puterea executivã, este institutia Consiliului Superior al Magistraturii. Membrii Consiliului sunt alesi de Parlament, potrivit art. 132 (1). O atributie esentialã a Consiliului este desemnarea judecãtorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, ce urmeazã a fi numiti de Presedintele României. În realizarea atributiei respective el este prezidat de ministrul Justitiei (art. 133) (2).

 

            Rezultã, deci, cã atât constituirea, cât si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, sunt expresia unor relatii de colaborare între Legislativ si Executiv, în folosul puterii judecãtoresti, spre a asigura independenta si inamovibilitatea judecãtorilor.
            Reamintesc mai întâi cã, cel de-al doilea Consiliu Superior al Magistraturii - alcãtuit din 15 magistrati (3) dintre cei desemnati de adunãrile generale ale instantelor si parchetelor nominalizate (4) - a fost ales, pentru o duratã de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, în sedinta comunã din 30 iunie 1998.
            Ulterior consituirii sale, însã, 5 din cei 15 membri ai Consiliului - a cãror activitate, la instanta sau parchetul ce i-a desemnat în vederea alegerii lor ca membri, a încetat - si-au pierdut aceastã calitate.
            Din cele ce preced, rezultã urmãtoarele:
            I. Consiliul Superior al Magistraturii nu mai functioneazã legal din februarie 1999, când - ignorând, cu bunã stiintã, prevederile Ordonantei nr. 179/1999 (5) -  nu s-a ales un nou membru în locul judecãtorului Culcea Ion (de la Curtea de Apel Brasov), al cãrui mandat a încetat, ca urmare a numirii sale la Curtea Supremã de Justitie. De retinut cã, de la aceastã datã; fostul membru nu a mai participat la nici una dintre sedintele Consiliului, admitând, cu toatã onestitatea, cã mandatul sãu reprezentativ a încetat de drept.
            Starea de ilegalitate a devenit si mai evidentã, cu începere de la 1 octombrie 2001, când însusi secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii, judecãtoarea BOAR ANA (de la Curtea de Apel Timisoara) a demisionat din magistraturã si, implicit, a renuntat la calitatea sa de membru si secretar general al Consiliului. De asemenea, de la acea datã - asa cum ne fax-atentioneazã tâfnos actualul notar public - Boar Ana - nici domnia sa n-a mai participat la sedintele Consiliului. Dar în intervalul februarie 1999 - 1 octombrie 2001, stimatã doamnã ex-secretar general, chiar sã nu fi participat, domnia voastrã, la nici una dintre deciziile de promovare sau destituire din functii de conducere a aproape 300 de magistrati?
            Ilegalitatea s-a accentuat o datã cu numirea în functie, la Curtea Supremã de Justitie, a altor trei membri ai Consiliului - respectiv, Furtunã Constantin (de la Curtea de Apel Craiova), Cornoiu Dãnut (de la Curtea de apel Pitesti) si Mihai Maria Despina (de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucuresti) - a cãror mandate reprezentative au încetat. De retinut cã, desi cei trei magistrati si-au pierdut calitatea de membru al Consiliului, ei au continuat sã exercite atributiile conferite de lege numai membrilor legal mandatati. Mai mult chiar, ei s-au autopropus pentru a fi numiti în functie de judecãtor ai Curtii Supreme de Justitie(6).
            În concluzie, sub acest prim aspect, deciziile la care au participat acesti magistrati, dupã încetarea mandatului ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, sunt nule de drept. Se înscriu aici numirile, avansãrile în functii ale judecãtorilor si procurorilor, transferãrile, suspendãrile din functie a judecãtorilor, acordarea, cu atâta larghete, a medaliilor, dupã criterii numai de acest Consiliu stiute etc.
            Pe de altã parte, ne întrebãm dacã nu cumva, din “sfânta treime” (7), în prezenta cãreia si-a desfãsurat CSM lucrãrile din 2001 încoace au fãcut parte si cei trei autopropusi al cãror mandat a încetat. Sigur este, pânã la proba contrarie, cã unul dintre ei, procurorul Mihai Maria Despina, si-a “reînnoit”, cu de la sine putere statutul de “membru CSJ” si nu numai... Domnia sa a devenit chiar, dupã demisia doamnei Ana Boar, însãsi secretarul general al acestei autoritãti.
            II. Consiliul Superior al Magistraturii s-a plasat, definitiv, în afara legii, începând cu data de 30 iunie 2002, când s-au împlinit cei 4 ani de la data alegerii sale de catre Parlament (30 iunie 1998)
            Ceea ce semnalãm noi, aici, credeti-mã, nu este o simplã difuzare de informatii, si nici un atac politic. Dar dacã, având în vedere cã starea de ilegalitate dateazã din 1989, s-ar putea spune cã doamna ministru Rodica Stãnoiu nu a fãcut decât sã gestioneze o situatie care dateazã de pe vremea ex-ministrului Valeriu Stoica, nu vedem ce ar mai spune actualul ministru al Justitiei cu privire la perpetuarea acestei situatii - pe cât de primejdioasã, pe atât de ridicolã - si dupã anul de gratie 2000!
            Observatia, credem noi - spre deosebire de doamna ministru - “se sustine”, în considerarea urmãtorului argument de text:
            Art. 36 din Ordonanta de Urgentã nr. 179 din 11 noiembrie 1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã:
Dupã articolul 87 se introduce articolul 87(1)... cu urmãtorul cuprins:
            “Art. 87(1)
            Pentru asigurarea desfãsurãrilor lucrãrilor Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 88 alin. 5, cu 60 zile înainte de expirarea mandatului membrilor consiliului în functie, Ministrul Justitiei va solicita Curtii Supreme de Justitie, curtilor de apel, Parchetelor de pe lângã Curtea Supremã de Justitie si Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucuresti sã prezinte, în termen de 25 de zile, propuneri de candidati pentru alegerea noilor membri.
                Ministrul Justitiei înainteazã propunerile primite birourilor permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor, cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în functie, care îsi continuã activitatea, pânã la alegerea noilor membri”.
            Întrebarea este, stimatã doamnã ministru Stãnoiu, dacã:
            1. Pânã la data de 30 aprilie 1992 ati solicitat instantelor si parchetelor prevãzute la art. 87, alin. 1, lit. a)-d) sã vã prezinte, pânã la data de 25 mai 1992, propuneri de candidati pentru alegerea noilor membri?
            2. Pânã la data de 30 mai 1992 ati înaintat propunerile primite birourilor permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor?
            Dacã nu ati procedat astfel, desi cunosteati cã mandatul tuturor membrilor Consiliului în functie a expirat la data de 30 iunie 2002 si, implicit, însãsi aceastã autoritate a puterii judecãtoresti a fost plasatã în afara legii, chiar credeti cã si-ar mai putea continua activitatea, as calendas grecas, vechii sãi membri? Si pânã când?
 

                (1) Articolul 132 din Constitutie: “Consiliul Superior al Magistraturii este alcãtuit din magistrati alesi, pentru o duratã de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, în sedintã comunã”.
                (2) Articolul 133 din Constitutie:
                “1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea în functie a judecãtorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, în conditiile legii. În acest caz, lucrãrile sunt prezidate, fãrã drept de vot, de ministrul Justitiei.
                2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de consiliu de disciplinã al judecãtorilor. În acest caz, lucrãrile sunt prezidate de presedintele Curtii Supreme de Justitie”.
                (3) Art. 86 din Legea nr. 92/1992: “Consiliul Superior al Magistraturii este alcãtuit din 15 membri alesi, pentru o duratã de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, în sedintã comunã”.
                (4) Art. 87 din Legea nr. 92/1992: “În Consiliul Superior al Magistraturii sunt alesi:
                a) 4 judecãtori ai Curtii Supreme de Justitie;
                b) 3 procurori al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie;
                c) 6 judecãtori de la curtile de apel;
                d) 2 procurori ai Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Bucuresti.
            Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instantã si parchet din cele prevãzute la alin. 1 lit. a), b) si d), în adunarea generalã a magistratilor, va desemna un numãr întreit de candidati.
            Pentru alegerea celor 6 judecãtori prevãzuti la lit. c), fiecare curte de apel va propune câte un candidat, desemnat de adunarea generalã a judecãtorilor curtii”.
            (5) Art. 35 din Ordonanta de urgentã nr. 179 din 11 noiembrie 1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã:
            La art. 87, dupã alin. 3, se introduce alin. 4, cu urmãtorul cuprins:
            “În cazul în care activitatea unui membru din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii înceteazã, va fi ales un nou membru, cu respectarea prevederilor alin. 1-3 si ale art. 86. Mandatul noului membru dureazã pânã la expirarea mandatului celui în locul cãruia a fost ales”.
            (6) Art. 88 din Legea nr. 92/1992: “Consiliul Superior al Magistraturii are urmãtoarele atributii:
            ...................................
            b) propune Presedintelui României, la recomandarea Ministerului Justitiei, numirea în functie a judecãtorilor Curtii Supreme de Justitie; ...”
            (7) Art. 88 alin. 5 din Legea nr. 92/1992:
            “Consiliul Superior al Magistraturii îsi desfãsoarã lucrãrile în prezenta a cel putin douã treimi din numãrul membrilor sãi si adoptã hotãrâri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului”.