"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"
Istrate Micescu

NUMARUL
1
8-14 IAN. 2003

Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte: Avocat Graziela Bârlă

 
CONEXIUNI

            FOLOSIREA FORTEI ÎN INSTITUTIA PENITENCIARÃ (V)

ORGANIZAREA MEDIULUI PENITENCIAR
PENTRU A PREVENI CONFLICTELE

Dr. Florian GHEORGHE

            Faptul cã, în unitãtile de detentie apar, deseori, acte de violentã - mai ales între detinuti - nu surprinde pe nimeni: tensiunile inerente vietii carcerale, reglãrile de conturi, lupta pentru putere, neîntelegerile cu personalul, abandonarea de cãtre familie, neachitarea unor datorii etc., sunt printre cele mai frecvente motive care incitã anumiti detinuti sã-i agreseze pe altii. La acestea mai trebuie sã adãugãm pe cele care derivã din suprapopularea spatiilor, inactivitatea prelungitã, greutãtile de a contacta persoanele de decizie, teama sau dorinta de a fi transferat în altã unitate, contestarea unor sanctiuni considerate arbitrare...

            Desi universul penitenciar rãmâne cronic tensionat, conflictele sunt rare, deoarece personalul are o atitudine constructivã si sprijinã detinutii în momentele dificile, raportul de forte este net în favoarea administratiei, iar istoria crizelor cunoscute de detinuti nu s-au soldat decât cu înfrângeri ale lor.
            Iatã acum o listã de modalitãti practice care pot avea ca efecte împiedicarea aparitiei stãrilor tensionale între detinuti sau între acestia si personal:

            - promovarea unei atmosfere destinse, pe toate sectiile de detinere: o vorbã bunã spusã la timp, o glumã de calitate, o bãtaie pe umãr, un compliment sincer, a te face cã nu vezi o micã abatere, fãrã consecinte, si altele;

            - eliminarea surselor de frustrare pentru personalul care lucreazã în contact direct cu detinuti;

            - eliminarea conduitelor si deciziilor arbitrale (injuste si ilegale, în acelasi timp): nimic nu poate înfuria mai mult si submina spiritul de dreptate si echitate decât ordinele absurde si excesele nemotivate ale celor de care depind detinutii. În cazul cã arbitrariul provine din partea altor detinuti, se pot lua mãsuri de protectie a victimelor, pedepsirea vinovatilor sau transferarea lor în alte unitãti. Mai grav este atunci când sursa conduitelor arbitrare este însãsi personalul, care transgreseazã astfel normele profesionale si afecteazã moralul detinutilor si, desigur, al colegilor care îsi fac corect datoria;

            - eliminarea surselor de frustrare relativã din tratamentul aplicat detinutilor: este vorba de privilegiile de care se bucurã unii condamnati - libertate de miscare pe sectie sau în curtea închisorii, primirea mai multor vizite sau pachete decât prevede regulamentul, posibilitatea de a da telefon oricând, pãstrarea unor obiecte interzise de regulamentul închisorii, participarea la activitãti sportive si recreative mai frecvent decât colegii din aceeasi categorie de detentie etc.; toate acestea sunt veritabile discriminãri, care produc tensiuni neasteptat de intense. Atunci când oamenii nu au libertate, drepturile care le-au rãmas devin foarte importante si luptã pentru ele cu o energie, deseori, nebãnuitã. Cu atât mai mult vor fi afectati, atunci când vãd în jurul lor detinuti care obtin lucruri si un tratament contrar a aceea ce se afirmã oficial (cã toti detinutii apartinând unei categorii, au acelasi regim de detentie);

            - eliminarea ambiguitãtilor în probleme semnificative pentru detinuti: durata plimbãrii zilnice, orarul cabinetului medical, rotatia detinutilor pentru anumite sarcini neplãcute - ducerea gunoiului, curãtenia în camerã sau pe holul sectiei, îngrijirea florilor, sprijinirea unor detinuti cu dezabilitãti, durata convorbirilor telefonice si intervalul la care se acordã etc. Pentru aceasta, ar fi suficient un avizier, unde sã fie afise cu toate datele si, desigur, semnate de directorul unitãtii. Orice schimbare va fi adusã la cunostinta detinutilor, cu mult timp înainte de a se produce;

            - sondaje de opinie realizate periodic, pe probleme esentiale pentru masa detinutilor: calitatea hranei, accesibilitatea la îngrijiri medicale, starea de igienã a celulelor, orarul apei calde pentru baie, gradul în care se simt protejati, fatã de posibile agresiuni din partea altor detinuti, posibilitatea de a discuta, cu directorul penitenciarului, satisfactia pentru activitãtile recreative si sportive, si altele. Rezultatul unor astfel de sondaje poate oferi date utile privind frãmântãrile detinutilor, asteptãrile lor specifice unei perioade sau alta. Ei stiu foarte bine cã, în penitenciar, existã multe restrictii, si majoritatea dorintelor lor nu pot fi satisfãcute, dar apreciazã faptul cã mãcar sunt întrebati, din când în când;

            - pregãtirea din timp a oricãror schimbãri care privesc viata detinutilor: zugrãvirea unor celule sau a unei sectii, începerea unor lucrãri de reparatii, schimbarea destinatiei unei încãperi, montarea unor cabluri electrice, venirea unui grup mare de detinuti prin transfer de la o altã unitate, vizitele unor persoane strãine, plecarea unor detinuti la alte penitenciare etc.; toate acestea trebuie explicate detinutilor, pentru a nu da ocazia aparitiei zvonurilor care au o mare influentã asupra moralului persoanelor care executã pedepse private de libertate.

            - transferarea detinutilor care mentin o stare tensionatã în colectivele de condamnati, a celor care terorizeazã pe ceilalti, a celor care îi manipuleazã pe altii pentru a provoca dezordine; majoritatea detinutilor vor sã-si “facã pedeapsa în liniste”, fãrã neplãceri, în plus, fatã de cele care vin din regimul penitenciar propriu-zis. Ca urmare, ei doresc sã-i îndepãrteze pe cei care se opun normelor interne ale asezãmântului penitenciar sau care sunt excesiv de revendicativi.

(va urma)

SUMARUL NUMARULUI 1
DREPTUL LA CUVANT:
SOLUTII PENTRU ROMANIA:
PUTERE SI JUSTITIE:
Din cauza coruptiei si birocratiei, si România a pierdut investitii de 1,3 miliarde USD / Procurori acuzati de abuz si favorizarea infractorului
FORMA SI REFORMA: Domnule Ponta, nu aveti dreptate! / Găina care face ouă de aur/ Taxe, impozite si bataie de joc / Egalitatea de sanse intre femei si barbati
PE BANII DUMNEAVOASTRA: Puterea judecătorească
FATA NEVAZUTA A INSTANTELOR: Lungul drum al dosarului spre solutionare
INSTITUTII INCONTROLABILE: Protectia juridică a persoanelor cu dizabilităti (I)
PAGINA CITITORULUI: Raspunsuri
MORALIA: Din cauza ministrului Justitiei, Rodica Stanoiu, Consiliul Superior al Magistraturii ramâne în afara legii
CE PROPUN LEGIUITORII NOSTRI?: Anul 2002 în texte de lege
ABUZURI: DA SAU NU:

Controale la agentii economici / Atentie la cumparaturile din Piata Sudului / Amenzi donate la centre de plasament / Rezultate

PALATUL SI CURTEA:
România, din nou condamnată la CEDO. Cine plăteste? / Nu suntem singuri!
CONEXIUNI:
Folosirea fortei în institutia penitenciară (V) / Despre Justitie, între mit si realitate (I) / Să uităm sau să nu uităm?
REALITATEA DE LANGA NOI:
Dreptul nomocanonic (III)
ISTORII VECHI SI NOI:
Război la Mitropolie (VI)
FAIR-PLAY:
Ministrul Georgiu Gingaras sustine discriminarea?
Pentru abonamente on-line: Aboneaza

Pentru dezabonare on-line: Dezaboneaza

            Continutul acestui sit este proprietatea FUNDATIEI REPORTER si a autorilor, beneficiind de protectie OSIM. Reproducerea totala sau partiala a materialelor cuprinse este permisa doar cu acordul FUNDATIEI REPORTER sau al autorilor, contactandu-i la adresa: injustitie@kappa.ro


























Realizator al paginii web: RYO-SUMY
http://www.Jad.go.ro