FORMA SI REFORMA

paginã realizatã de Avocat Vasile TOPÂRCEANU

Din multe puncte de vedere, Victor Ponta mi-a plãcut si l-am admirat, si meritã admirat, pentru realizãrile sale.             L-am urmãrit, cu plãcere, la ultima întâlnire cu Florin Cãlinescu.             Desi Ponta mi-e mai simpatic decât Cãlinescu, din multe motive, am fost de acord cu observatiile acestuia din urmã, în legãturã cu magistratura juvenilã din România.

              Florin Cãlinescu tot repeta cã nu poate accepta cã tineretea, entuziasmul vârstei si setea de dreptate a tânãrului magistrat sunt atuuri suficiente pentru ca acesta sã facã o judecatã maturã, profundã, o analizã psihologicã si socialã a fiecãrui caz pe care îl rezolvã sau la rezolvarea cãruia ia parte.
            Victor Ponta, sigur pe el, rece, tãios, cu tãria unuia care detine cheia adevãrului absolut, a contrazis observatiile repetate ale interlocutorului sãu.
            Nu tinere, gresesti!
            Este nevoie de tinerete în magistraturã, pentru cã ea înseamnã, în primul rând, putere de muncã. Si mai înseamnã abnegatie, setea de dreptate si adevãr. Dar toate acestea, nu sunt suficiente, când trebuie sã hotãrãsti asupra drepturilor si libertãtilor fundamentate, cu privire la arestarea unui om sau cu privire la pedeapsa temeinicã pe care el trebuie sã o primeascã, în raport de persoanã, de vârstã, de gradul de instruire, de valoarea prejudiciului, de conditiile concrete în care s-a sãvârsit fapta, de consecintele faptei si de atitudinea autorului fatã de fapta sa.
            Nesuferitul de Florin Cãlinescu a dat exemplu omului care furã o bicicletã, se plimbã cu ea pânã se saturã - pentru cã omul nu a avut bicicletã niciodatã, si nici bucuria de a se plimba cu aceasta - dupã care, aduce bicicleta la locul sustragerii.
            Se întreabã, acelasi Florin Cãlinescu, cum este posibil ca un magistrat sã pronunte o condamnare de 3 ani de zile, de închisoare, si sã se multumeascã cu ideea cã a aplicat pedeapsa minimã, prevãzutã de textul de lege.
            A doua zi, am fost silit, de un tânãr procuror, sã scriu aceste rânduri.
            Nu pentru a-l lãuda pe Florin Cãlinescu, ci pentru a-l contrazice pe Victor Ponta.
            Pentru cã un tânãr, aflat în anul trei de liceu, a cerut unor bãieti de cartier sã-i facã rost de o roatã de rezervã - adicã sã o fure - scop în care le-a dat niste chei, cu care sã încerce un portbagaj.
            Este clar cã tânãrul - care întâmplãtor era major - a sãvârsit o faptã prevãzutã de legea penalã si trebuia sã suporte consecintele faptei sale.
            Procurorul Delca nu l-a arestat pe tânãr, si l-a trimis în judecatã în stare de libertate.
            În primul rând, cã starea de libertate este regula, si arestarea este exceptia.
            În al doilea rând, pentru faptul cã - desi nu erau probe certe - Cornel Ranghiescu a recunoscut sãvârsirea faptei.
            În al treilea rând, s-a gândit cã tânãrul elev de liceu este infractor primar.
            În al patrulea rând, s-a gândit cã pedeapsa prevãzutã de lege permite instantei de judecatã sã-i aplice tânãrului elev o pedeapsã cu suspendare.
            Procurorul din instantã - tânãr ca si Victor Ponta - a cerut, pur si simplu, condamnarea tânãrului la pedeapsa cu închisoarea.
            Adicã, pentru douã roti de rezervã, care, sã zicem cã ar costa 3.000.000 lei, tânãrul trebuie sã fie aruncat în închisoare minimum 3 ani de zile.
            Oare acesta este tânãrul magistrat zugrãvit de maestrul Victor Ponta?
            Oare astfel de studenti a avut el, la facultate, si i-a aruncat în curtea Justitiei?
            Scopul procesului penal nu este distrugerea fiintei umane.
            Cu câteva zile mai devreme, Gabriel Bivolaru fusese condamnat la 3 ani de închisoare, pentru o înselãciune de 2.100 de miliarde de lei!!
            În cazul SANCA, s-au fãcut achitãri, în masã, pentru înselãciuni de sute de miliarde de lei si cei care au fost condamnati au fost miluiti cu niste pedepse de mi-e jenã sã le spun.
            Dacã tânãrul procuror ar fi fost omul despre care vorbea Victor Ponta, ar fi dat dovadã de toate acele atuuri, invocate de Ponta.
            M-as fi asteptat sã cearã instantei, în primul rând, achitarea inculpatului, pentru cã simpla recunoastere a unei fapte nu este o probã.
            Mã asteptam sã cearã, mãcar, instantei, coboarârea pedeapsei sub minimul special, pânã la trei luni de zile, si sã dispunã suspendarea conditionatã a pedepsei.
            Mã întreb ce pedeapsã va cere tânãrul procuror pentru Maria Vlas, în cazul în care, cândva, aceasta va fi trimisã în judecatã?
            Pânã atunci, îl pic la examen pe domnul profesor Ponta.
 

            La prima vedere, vã veti întreba care este legãtura între povestea gãinii care face ouã de aur si Justitie.
            Pentru cã, asa cum stim, gãina este o biatã pasãre de curte, aparent prostutã, care face ouã, care cloceste, scoate pui - pe care îi creste exemplar, cu sacrificiul sau cu pretul vietii, în timp ce cocosul se umflã în pene, bate din aripi si strigã, fãlindu-se cã el a cãlcat gãina, el este autorul ouãlor si tatãl puilor, pentru care nu face nici un gest pãrintesc, dupã iesirea lor din gãuace.
            La oameni, situatia este cam la fel.
            Femeia este consideratã, de cãtre unii bãrbati, slabã, plãpândã, bunã sã conceapã copii, sã îi nascã, sã îi creascã, timp în care, ei spun cã sunt bãrbati si femeia este o anexã a existentei lor, un fel de gãinã pentru un cocos si în inteligenta lor spun cã femeia are minte de gãinã.
            Judecãtoarea Veronica Gãinã, de la Judecãtoria Sectorului 4, printr-o sentintã penalã pronuntatã în preajma Crãciunului anului 2002, m-a obligat, în sensul frumos al cuvântului, sã rãstãlmãcesc povestea cu gãina care fãcea ouã de aur.
            Pentru cã, în Justitie, gãsim femeia care vine în concurs cu cocosii de bãrbati, la înfãptuirea actului de justitie, iar tânãra si aparent fragila judecãtoare a dat o sentintã penalã de aur, umilind un cocos procuror care, rãstit, i-a cerut sã condamne la închisoare un tânãr pentru instigarea altor doi tineri la furtul a  douã roti de rezervã.
            Autorii furtului au fost condamnati la un an închisoare cu suspendarea conditionatã a pedepsei.
            Instigatorul, Cornel Ranghilescu, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendarea conditionatã a pedepsei.
            Sentinta este rodul unei minti de exceptie si, dacã doamna Gãina va merge pe aceastã linie, fãrã teamã si fãrã compromisuri, Justitia va câstiga un magistrat de valoare, magistratul va câstiga prestigiu, iar claponii intelectuali vor pierde teren si în fata unei gãini de aur adevãrate.

TAXE, IMPOZITE SI BATAIE DE JOC

            Privind cozile interminabile, pe o vreme mizerabilã, de la Directia de Taxe si Impozite, Oficii Postale, Oficii CEC, contribuabilul împovãrat de taxe si drumuri nici mãcar nu este primit în aceste sedii, el fiind nevoit sã astepte afarã, precum cãteii. Îmi pun întrebarea: pe ai cui bani s-au executat aceste sedii luxoase si în ce scopuri, fiind pãzite si de gardieni publici care, si acestia, se cred mari sefi, în fata celor multi?
            Primarul sectorului 2, Neculai Ontanu, încercând sã-si sprijine contribuabilul, a solicitat Primãriei Municipiului Bucuresti mentinerea valorii taxelor si impozitelor locale la nivelul anului 2002, considerând aceasta o mãsurã beneficã.
            Nu înteleg ce vor directorii Directiilor de Taxe si Impozite, solicitând acte pentru balcoane, atâta timp cât, în fiecare dosar, existã suprafata totalã a proprietãtii în care este prevãzut si acest balcon.
            Multi directori se considerã, pe semne, proprietarii scaunelor pe care stau, crezând cã-si pot bate joc de cetãteni.
            Îmi pun întrebarea fireascã ce ar face Statul, dacã cetãteanul ar considera cã, datoritã lipsei de competentã manifestatã de functionarul public, el nu si-ar mai plãti taxele si impozitele pânã nu s-ar crea cel putin un mod civilizat de încasare a acestora?