INJUSTITIE OnLine

Când cititi aceste rânduri, am vrea sa va gânditi ca, in situatia de fata, avocatul care va raspunde este aidoma unui medic care nu poate pune un diagnostic perfect, decât dupa ce “atinge“ pacientul. Raspunsurile noastre tin cont numai de elementele pe care dumneavoastra ni le-ati oferit si pe care noi nu le putem verifica. Daca dumneavoastra nu ne-ati relatat corect sau nu ne-ati spus totul, raspunsul nostru va fi, si el, la fel.

D-nei Marian, care avea si calitatea de lider sindical, i se desface ilegal contractul de muncã, dar, în urma contestatiei, Curtea de Apel Timisoara obligã, prin decizia civilã nr. 211/1993 pe angajatorul S.C. ”ROMAGRA” S.A. Arad, sã o reintegreze în functia avutã anterior.

Directorul acestei societãti refuzã punerea în executare a hotãrârii si este actionat, pe latura penalã, de cãtre contestatoare, drept pentru care emite Decizia nr. 427 din 23 iunie 1994, prin care s-a dispus reintegrarea în muncã a d-nei Marian, act care nu este însã comunicat si dumneaei. Prin Decizia nr. 610/1994, i se desface, din nou, contractul de muncã, pentru absente nemotivate. În timpul unui alt proces penal, pornit împotriva directorului pentru faptul cã refuzã eliberarea carnetului de muncã apartinând d-nei Marian, prin Decizia nr. 354/2000 a conducerii S.C. «ROMAGRA» este revocat actul de concediere din 1994, dar fãrã ca, pentru cei sase ani, sã fie plãtite contributiile la asigurãrile sociale ale angajatei sau cã aceastã perioadã sã figureze ca vechime în muncã în carnetul de muncã.

Fiind nemultumitã de acestea, autoarea scrisorii se adreseazã instantei judecãtoresti, pentru a fi repusã în drepturi, însã actiunea sa este respinsã definitiv si irevocabil.

Desi art. 136 din Codul muncii nu prevede expres aceasta, asa cum decizia de desfacere a contractului de muncã se comunicã în termen de 5 zile persoanei în cauzã, potrivit principiului simetriei, si decizia prin care s-a dispus reîncadrarea în muncã trebuia sã vã fie comunicatã.

Prin contractul autentificat sub nr. 1191 din 27 mai 1991, fratii Petre Florescu si Lucretia Cristea cumpãrã, de la mama lor, Aglaia Florescu, un imobil compus din casa si teren. În contract nu se mentioneazã cota-parte a fiecãrui coproprietar.

La 26 august 1997, sotii Lucretia si Ioan Cristea vând cota de 1 din acest imobil lui Mihai Florescu. Acesta ocupã o bunã parte din imobil, în care este inclusã partea din fata a curtii.

Dl. Petre Florescu sustine cã dumnealui avea o cotã de 9/10 din imobil, iar sora dumnealui doar 1/10 - deci vânzarea unei jumãtãti de cãtre aceasta este ilegalã -, dar nu poate proba, cu nimic, aceastã asertiune. Considerã cã primarul localitãtii, care a eliberat certificatul de urbanism în vederea înstrãinãrii, notarul care a instrumentat actul, dar si instantele care au respins atât în fond, cât si în apel actiunea în constatarea dreptului sãu de proprietate asupra a 9/10 din imobil, au sãvârsit abuzuri.

Asa cum a statuat practica judiciarã (v. decizia civilã nr. 759/1999 a Curtii de Apel Iasi, publicatã în «Jurisprudenta Curtii de Apel Iasi în materie civilã pe anul 1999», Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag. 16), când bunul este cumpãrat de mai multe persoane, cota-parte idealã a fiecãrui coproprietar-cumpãrãtor se determinã în functie de suma cu care a contribuit la plata pretului. Cum în contractul nr. 1191/27 mai 1991 nu se precizeazã cã unul din cumpãrãtori a plãtit un anume cuantum al pretului vânzãrii, este corectã solutia instantei care, în lipsa altor probe, a stabilit cã ambii frati au, fiecare, o cotã-parte idealã egalã.

Prezumtiva mãrturisire a sorei dvs. cu privire la existenta unei întelegeri asupra întinderii cotelor-pãrti nu v-ar fi ajutat foarte mult, pentru cã trebuia sã fie dublatã si de recunoasterea cumnatului dvs. a acestei stãri: cã dvs. aveti 9/10 din imobil.

Mai grav ni se pare faptul cã dl. Mihai Florescu a ocupat o anumitã parte din imobil, ca si cum ar fi un proprietar exclusiv. Pânã la partajare, dvs. si dumnealui sunteti coproprieatri si nici unul din acestia nu are un drept exclusiv asupra unei pãrti determinate din imobil, privit în materialitatea sa. Fiecare copãrtas poate exercita acte de folosintã materialã asupra bunului, cu conditia ca în exercitarea acestora sã fie respectate drepturile acestora.

Vã recomandãm încetarea coproprietãtii prin partaj amiabil sau, dacã nu se poate astfel, pe cale judiciarã.

Se considerã deposedatã pe nedrept de un imobil situat în Bucuresti, de cãtre o persoanã desemnatã legatar universal prin testamentul întocmit de mama sa.

Ne expediazã douã memorii, dar acestea nu sunt însotite de acte, care sã probeze afirmatiile continute.

Pentru a ne putea forma o pãrere completã asupra celor expuse de dvs., expediati-ne un set de copii xerox ale actelor la care faceti referire în memoriile trimise: hotãrâri judecãtoresti, testament, certificat de mostenitor, acte notariale etc.

Oricum, nu noi putem dispune efectuarea unei expertize sau anularea unor acte, singurul organ competent fiind instanta judecãtoreascã. Noi putem sã vã sprijinim în fata acesteia pentru a obtine acestea, dar numai în baza unui contract de asistentã judiciarã.

Scrisorile (cu întrebãrile, plângerile si necazurile) dumneavoastrã, primesc rãspunsuri. O echipã de juristi si avocati monitorizeazã cazurile si procesele pe care ni le semnalati. Ziaristi profesionisti (colaboratori ai revistei noastre) vor investiga.

Atentie! Teoretic orice scrisoare, plângere sau memoriu expediate pe adresa noastrã pot constitui puncte de plecare ale unor anchete jurnalistice. Atentie! Primii “reporteri” ai revistei “In Justitie” sunt tocmai justitiabilii (si uneori, si cei care realizeazã actul de justitie), care îndurã nevolnicia institutiilor statului de drept.

"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere" Istrate Micescu		NUMARUL 3 29 IAN. - 04 FEB. 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă

	PAGINA CITITORULUI : RASPUNSURI
	avocat Catalin Petrica RADU