"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu
NUMARUL
3

29 IAN. - 04 FEB. 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă
REALITATEA DE LANGA NOI
DREPTUL NOMOCANONIC (V)
CODICI POLITICO-BISERICESTI
Prof. dr. Nicolae DURĂ- Facultatea de Teologie Ortodoxă - Universitatea Bucuresti

Am prezentat, în numerele trecute, problematica generalã a Dreptului nomocanonic - una dintre principalele ramuri ale Dreptului bizantin, care s-a studiat si se mai studiaza la marile facultati de drept ale lumii.

Pe lângã normele canonice date de ea însãsi, pentru organizarea si functionarea proprie, Biserica rãsãriteanã recunoaste încã, si astãzi, Statului, dreptul de a da legi în chestiunile vietii bisericesti, externe.


Ecloga

Al treilea Codice politico-bisericesc, cunoscut sub numele de Ecloga, a fost publicat în timpul împãratului iconoclast Leon III Isaurul (716-740), mai precis, între anii 738-740. La porunca împãratului, aceastã colectie a fost alcãtuitã numai din pãrti „alese” ale legislatiei romano-bizantine de pânã atunci, de unde si numele acestei Colectii de Ecloga (alegere).


Prohiron

Aceastã colectie – care a încercat sã restaureze acele pãrti ale dreptului romano-bizantin pe care le eliminase Ecloga – a apãrut in anul 870, din porunca împãratului Vasile I Macedoneanul (867-886); ea cuprinde numeroase legi vechi, de stat, privitoare la Bisericã.


„Anacatarsa”

Acelasi împãrat, Vasile I Macedoneanul, a dispus sã fie verificatã si epuratã întreaga legislatie a împãratilor iconoclasti, care urmãriserã sã limiteze drepturile Bisericii, si, ipso facto, influenta ei în societatea bizantinã. Din aceastã lucrare de verificare si epurare a legislatiei a rezultat colectia numitã „Anacatarsa” (Anakatharsis ton nomon – Curãtirea legilor vechi).


Epanagoga

Dorind sã restaureze sau sã repunã în vigoare unele legi care fuseserã omise, dar nu si abrogate de cãtre împãratii iconoclasti (Isauri), împãratul Vasile I Macedoneanul (867-886) a dispus redactarea unei colectii de legi. Aceasta s-a numit „Epanagoga”, care înseamnã „readucere” sau „reintroducere”, adicã repunerea în circuit a legilor nesocotite pânã atunci, si a apãrut sub fiii sãi, Leon si Alexandru, între anii 884-886. Aceastã Colectie, Epanagoga, este consideratã „…cea mai reprezentativã dintre colectiile de Drept bizantin, pentru forma care se statornicise în relatiile dintre Bisericã si stat, din epoca împãratului Justinian” (Prof. L. Stan, apud I. N. Floca, Drept canonic…, vol. I, p. 103).

În fine, trebuie mentionat faptul cã în cele douã Colectii apãrute în timpul dinastiei macedonene, si anume în Prohiron si Epanagoga, s-au efectuat – asa cum se procedase si cu Ecloga – unele modificãri si completãri cu legi ulterioare.


Vasilicalele (60 de cãrti)

Aceastã monumentalã colectie de legi romano-bizantine, întocmitã de-a lungul anilor 886-912, din porunca împãratilor Vasile I Macedoneanul si a fiului sãu Leon al VI-lea Filosoful (886-912), a fost publicatã în cursul anului 910/911. Colectia „Vasilicalele”, fiind prea voluminoasã (60 de cãrti), a circulat ulterior în editii prescurtate. Sub forma unei Sinopse a Vasilicalelor (Synopsis Basilicorum), aceastã colectie a circulat în toate tãrile de influentã a Bizantului, inclusiv în Tãrile Române.


Novelele lui Leon al VI-lea Filosoful (886-912)

Si aceste Novele ale împãratului Leon Filosoful – ca si cele ale tatãlui sãu – contin un important material juridic, cu aplicare la viata bisericeascã.


Hexabiblos
(Colectie în sase pãrti)

Cele sase cãrti ale Hexabiblosului, care sunt de fapt o prelucrare, rezumativã, din codurile bizantine, si îndeosebi din cele 60 de cãrti ale Vasilicalelor, dupã care a urmat de altfel si împãrtirea materiei, au fost publicate în anul 1345. Autorul acestei Colectii, Hexabiblos, este vestitul jurisconsult Constantin Harmenopulos, de la care ne-a rãmas si o culegere de canoane si comentarii.

Despre Hexabiblos s-a spus cã este o “prescurtare, fãcutã cu multã pricepere”, si care “reprezintã un cod complet al Dreptului de stat, adicã al tuturor ramurilor acestuia si poate fi socotit ca prototip al codurilor legislatiei ulterioare medievale si moderne” (Prof. L. Stan, apud I.N. Floca, Drept canonic..., vol. I, p. 104).

(va urma)


 Sumar  Evadări si autorăniri ale detinutilor Război la Mitropolie (IX)