Despre Hexabiblos s-a spus cã este o “prescurtare, fãcutã cu multã pricepere”, si care “reprezintã un cod complet al Dreptului de stat, adicã al tuturor ramurilor acestuia si poate fi socotit ca prototip al codurilor legislatiei ulterioare medievale si moderne” (Prof. L. Stan, apud I.N. Floca, Drept canonic..., vol. I, p. 104).
            De altfel, acest cod “s-a aplicat în chip oficial în Principatele Române, pânã în epoca lui Cuza Vodã si chiar mai târziu, în unele pãrti, pânã la începutul veacului XX. De asemenea, el a servit drept cod oficial si al Statului grec, dupã ce acesta si-a dobândit independenta, rãmânând în vigoare – scria acelasi erudit canonist român, Prof. Liviu Stan, prin deceniul al 7-lea, din secolul trecut – pânã aproape de zilele noastre” (I.N. Floca, Drept canonic..., vol. I, p. 104).
            Printre aceste extrase de legi de Stat privitoare la Bisericã ni s-au pãstrat doar trei colectii.

Colectia in 25 de capitole

            Prima colectie, cunoscutã sub numele de “Colectia în 25 de capitole”, cuprinde toate legile privitoare la Bisericã aflate în „Codex Justinianens”, în Novelele 120, 133 si 137 ale lui Justinian si douã capitole din Novela 123. Dupã pãrerea cercetãtorilor izvoarelor vechiului Drept bizantin, “faptul cã ea cuprinde putin material din Novele, aratã cã este alcãtuitã înainte de adunarea tuturor novelelor lui Justinian într-o colectie” (L. Stan, apud I.N. Floca, Drept canonic..., vol. I, p. 104).

Colectia în 87 de capitole

            Se considerã cã aceastã Colectie a fost alcãtuitã - din extrase si rezumate din Novelele lui Justinian, precum si din textul integral al câtorva din aceste novele – de cãtre Ioan Scolasticul, devenit patriarh al Constantinopolului (565-577), “în vederea folosirii materialului din aceasta la alcãtuirea Nomocanonului sãu în 50 de titluri” (L. Stan, apud I.N. Floca, Drept canonic..., vol. I, p. 105).