"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu 		NUMARUL
4

5 - 11 februarie 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă

FORMA SI REFORMA

       MINISTERUL JUSTITIEI DÃ RÃSPUNSURI

2003 - “Anul Reformei” în Justitie

Camelia AVRAM si Elena DUMITRASCU

 

 

Cu privire la “limitarea libertãtii de exprimare a mass-media”
  • În cursul anului 2001 a fost promovatã, la initiativa Ministerului Justitiei o Ordonantã de Urgentã a Guvernului prin care a fost reintrodusã taxa pe timbru în procesele privind infractiuni contra demnitãtii.
  • În cursul anului 2002 a fost promovatã, la initiativa Ministerului Justitiei, Ordonanta de Urgentã a Guvernului nr. 58/2002, cu privire la modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal referitoare la delicte contra demnitãtii (art. 205-206 Cod penal) si delicte contra autoritãtii, precum si a unor dispozitii din Codul de procedurã penalã. Prin aceastã Ordonantã a fost eliminatã pedeapsa închisorii pentru infractiunea de insultã, iar pedeapsa pentru infractiunea de calomnie a fost redusã. A fost abrogatã infractiunea de ofensã adusã autoritãtii (art. 238 Cod penal) si a fost redusã pedeapsa pentru ultraj sãvârsit prin insultã si calomnie.
  • Prin proiectul noului Cod penal este eliminatã pedeapsa cu închisoarea pentru infractiunea de calomnie, urmând ca aceasta sã fie sanctionatã numai cu zile-amendã.


CU PRIVIRE LA “FALIMENTAREA SOCIETÃTILOR DE PRESÔ

  • În proiectul noului Cod penal, se specificã faptul cã societãtile comerciale persoane juridice care sãvârsesc delicte de ordin economic, financiar, acte de coruptie, infractiuni contra mediului ambiant sau delicte cu privire la regimul armelor, munitiilor si materialelor radioactive etc., pot fi amendate cu o amendã de pânã la 10 miliarde lei.
  • Ziaristii, angajati de societãtile comerciale persoane juridice editori de presã, pot sãvârsi doar infractiuni contra demnitãtii. Amenzile prevãzute pentru sanctionarea persoanelor juridice care sãvârsesc una sau mai multe infractiuni mentionate la punctul anterior, nu sunt aplicabile în cazul sãvârsirii infractiunilor contra demnitãtii de cãtre ziaristi. Deci nu sunt aplicabile editorilor de presã. Prin urmare, este exclusã posibilitatea falimentãrii societãtilor de presã.

NOTA: Acord = avize acordate; Neac. = avize neacordate
       Conferinta de presã a Ministerului Justitiei, de sãptãmâna trecutã, a adus câteva noutãti în ceea ce priveste problemele legate de mediul juridic.

            2003 va fi, în opinia conducerii Ministerului Justitiei, “Anul reformei”, adicã “anul separãrii actelor”: astfel, Consiliul Superior al Magistraturii va deveni reprezentantul puterii judecãtoresti, iar Ministerul Justitiei va rãmâne doar administrator al justitiei si va încerca degrevarea judecãtorilor de unele sarcini. Ministerul considerã cã se impune ca procesele sã se solutioneze cu  mai multã celeritate; se are în vedere ca toate Curtile de Apel sã dobândeascã o mai mare independentã si se va urmãri o reasezare a competentelor.
            Ministrul Justitiei, Rodica Stãnoiu, a anuntat cã se vor produce modificãri  majore ale Legii nr. 92/1992 pentru organizare judecãtoreascã, proiectul noii legi este gata, dar se va merge alternativ cu douã proiecte, care vizeazã, asa cum spuneam, descentralizarea puterii judecãtoresti si o mai mare putere a Curtilor de Apel.
            Proiectul noii legi urmãreste judecarea cauzelor într-un termen rezonabil (introducând, de fapt, o notiune preluatã din Conventia Europeanã a Drepturilor Omului, la care România a aderat în 1994), promovabilitatea judecãtorilor pe criterii de cunoastere a legislatiei.
            În opinia Ministerului Justitiei,  C.S.M.-ul va deveni unicul exponent al Puterii judecãtoresti, intrarea în magistraturã se va face numai prin examen, în cadrul Institutului National al Magistraturii; împotriva refuzului ministrului Justitiei de a propune ca magistrat un judecãtor, cel vãtãmat va putea face plângere direct la instanta de judecatã.
            C.S.M.-ul va numi, prin noua lege, presedintii instantelor de judecatã, iar în ceea ce priveste repartizarea dosarelor pe judecãtori, ea nu se va mai face aleatoriu: ministrul a anuntat cã a fost cumpãrat un sistem de tehnicã superioarã de calcul, în valoare de 8,1 milioane euro. Prin urmare, presedintele de instantã nu va mai fi cel care desemneazã ce judecãtor va solutiona un dosar, ci computerul. Acest program va intra în vigoare din septembrie 2003, si el va fi repartizat, în principiu, instantelor cu  un numãr foarte mare de cauze, printre care: toate instantele din Bucuresti, Curtea Supremã de Justitie, Parchetul de pe lângã C.S.J., Directia Generalã a Penitenciarelor si urmãtoarele curti de apel: Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Pitesti, Ploiesti, Suceava.
 Singurele posibilitãti de retragere a unui judecãtor, dintr-o cauza vor fi abtinerea, recuzarea, sau boala acestuia.
            În sfârsit, prin noua lege, se renuntã la principiul “judecãtorului unic” de la fond, reintroducându-se “principiul colegialitãtii”, adicã în apel si recurs, vor fi complete formate din trei judecãtori.
            Vor fi introduse instantele speciale de familie, cele administrativ-fiscale si se vor reorganiza instantele comerciale.


Asociatia Magistratilor din România si Ministrul Justitiei

            Ministrul Justitiei a definit, rãspunzând la o întrebare a unui ziarist, relatia sa actualã cu Asociatia Magistratilor din România. Am încercat, a arãtat domnia sa, sã am relatii strânse cu aceastã Asociatie, un dialog cu toti reprezentantii, dar la ultima sedintã a A.M.R. a fost un monolog interminabil al doamnei Costiniu. Consider cã este o necesitate existenta acestei asociatii, de aceea o sprijinim, sã devinã reprezentativã pentru magistratii români, si pentru ameliorarea stãrii din justitie, precum si pentru implicarea justitiei în problemele societãtii. În opinia ministrului, judecãtorul Viorica Costiniu foloseste Asociatia în scopuri personale, aparã magistratii cu probleme penale, si are un comitet director pe care, oficial, ministrul a declarat cã nu îl cunoaste, dar este, “din câte stim, alcãtuit din falsi dizidenti, persoane cu sanctiuni. Am mari rezerve fatã de discursul excesiv de politizat al doamnei Costiniu, care contestã Constitutia României si care e suparatã cã nu are un loc în C.S.M. Consider, de asemenea, cã nu am frustrat-o, pentru cã nu este prevãzut în lege sã facã parte din C.S.M., iar pe viitor, aceasta va trebui sã aleagã între politicã si Justitie”. Ministrul a  mai arãtat cã pozitia publicã a Ministerului Justitiei este în sensul cã, pentru viitor, în C.S.M., “sã intre si juristi reputati, cu doctorate adevarate în drept. Dorim ca A.M.R. sã aibã o conducere credibilã, sã intre în legalitate. Mi se pare exagerat ca Viorica Costiniu sã spunã cã vorbeste în numele tuturor magistratilor si cã încearcã sã creeze organisme paralele C.S.M.-ului.
            N.R.: Asteptam si punctul de vedere al doamnei Cristinoiu.

Ministrul Justitiei, cronicar

          În conferinta de presã mai sus invocatã, ministrul a fãcut si o serie de comentarii asupra a douã cãrti: “Cursa pe contrasens” a lui “Radu Vasile si “Cartea albã”, rãspunzând, în acelasi timp, fostului secretar de stat Flavius Baias, care i-a adus acuze grave prin presã si a fãcut, în opinia doamnei ministru, afirmatii hazardate cu privire la promovarea, pe criterii politice, a magistratilor, în ministeriatul Stãnoiu. În sustinerea sa, doamna ministru a exemplificat, arãtând cã în ministeriatul Stoica sesizãrile împotriva unor judecãtori, cum ar fi Stoican Georgeta, Axinte, au rãmas nesolutionate si s-au pierdut prin sertare, plângeri care au fost solutionate abia începând cu anul 2000, o datã cu preluarea conducerii de cãtre actualul ministeriat, care si-a dat si avizul cu privire la cercetarea lor, unii dintre ei fiind condamnati deja definitiv si irevocabil.

 

Prioritãtile ministerului pentru integrarea în U.E.

 

            În anul 2002, au fost promovate 19 legi, în conformitate cu cerintele europene, s-a avut în vedere dezvoltarea programelor PHARE care au vizat dezvoltarea si eficienta actului de justitie, care trebuie sã fie independent.
            Ministerul Justitiei face parte din Comisia Nationalã pentru Integrarea României în N.A.T.O., având un rol important în elaborarea Planurilor Nationale Anuale pentru pregãtirea Aderãrii României la N.A.T.O. si fiind, de asemenea, implicat, în stabilirea si urmãrirea obiectivelor din capitolul I – Probleme politice si economice, pentru aspecte ce vizeazã independenta Justitiei, combaterea coruptiei si criminalitãtii organizate, restituirea proprietãtilor. Totodatã, este coordonatorul capitolului “Legislatie”.
            În urma întâlnirii dintre consilierul juridic al secretarului general N.A.T.O., Baldwin de Vidts, si secretarul de stat coordonator al programului, din cadrul Minsterului Justitiei român, d-na Simona Maya Teodoroiu, din 8 ianurie 2003, s-a stabilit ca Ministerul sã:
        - coordoneze organizarea unui grup institutional care, pânã la sfârsitul anului 2003, sã finalizeze procesul de examinare a compatibilitãtii legislatiei existente în România cu Acordurile N.A.T.O., la care se va adera în cursul anului 2004.
        - Coordoneze organizarea unor colective de specialisti, care sã se ocupe de gestionarea problemelor de jurisdictie si daune din Acordul între statele membre N.A.T.O. cu privire la statutul fortelor lor.
        - Coordoneze organizarea unor forme de pregãtire (seminarii, stagii) pentru magistratii care se vor confrunta cu aplicarea prevederilor relevante din Acordurile N.A.T.O., în conditiile în care problematica acquis-ului N.A.T.O. este extrem de actualã si quasi-necunoscutã de cãtre magistratii români.

AVIZE DE CERDETARE PENALA SAU DE TRIMITERE IN JUDECATA (DATE STATISTICE)

  • Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane (neelaboratã de fosta guvernare 1997-2000)
  • Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spãlãrii banilor (neelaboratã de fosta guvernare 1997-2000)
  • Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor (neelaboratã de fosta guvernare 1997-2000)
  • Legea privind prevenirea si combaterea criminalitãtii organizate (neelaboratã de fosta guvernare 1997-2000)
  • Legea nr. 509/2002 privind agentii comerciali permanenti (neelaboratã de fosta guvernare 1997-2000)
  • Legea nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat în domeniul insolventei (neelaboratã de fosta guvernare 1997-2000)
  • Actele normative adoptate în ultimii doi ani în vederea combaterii terorismului

 Sumar  Cazul Iosif Pop, între exces de zel ...  Drepturile cetăteanului român în România