| "Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare
să mă apere" Istrate Micescu |
|
NUMARUL 4 5 - 11 februarie 2003 |
| Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor
omului Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă | ||
|
PUTERE SI JUSTITIE CAZUL IOSIF POP, ÎNTRE EXCES DE ZEL SI INTERESE POLITICE |
|
|
Ciprian
BOJAN
|
|
Iosif Pop, fostul director al Bãncii Transilvania, este
cercetat de cãtre procurorii Parchetului National Anticoruptie
Bacãu (P.N.A.) sub acuzatiile de înselãciune
bancarã, fals si uz de fals, folosirea creditelor în
alte scopuri, spãlare de bani, asociere în vederea
sãvârsirii de infractiuni si abuz în serviciu
contra intereselor persoanelor. Dosarul în care este cercetat
bancherul a mai adus în arestul politiei alte 27 de persoane.
Dupã ce a stat în arest la un loc cu o grãmadã
de infractori periculosi, bancherul s-a ales cu o alergie la tutun
si la mirosul de transpiratie.
|
Disparitia miliardelor
Anchetatorii P.N.A. sustin cã existã douã retele prin
care au dispãrut banii din visteria bãncii: afacerile cu lemn
si cu alcool. Angajatii bãnci bãcãuane sunt învinuiti
cã au acordat credite de miliarde, fãrã sã verifice
starea firmelor. Acuzarea se referã si la felul în care au fost
acordate o serie de credite contra unor garantii reprezentate de o facturã
sau de un stoc de vin expirat. “Beneficiarii” creditelor nu au folosit banii
în scopul declarat initial. Ei au afirmat cã banii sunt pentru
refacerea productiei sau achizitionarea de marfã, dar au folosit banii
pentru vile si masini luxoase. Unul dintre cei care au beneficiat de cel mai
însemnat credit, în valoare de 19 miliarde de lei, este omul de
afaceri Benoni Beca, patronul firmei Amapolla Prest S.R.L. Bacãu. Conform
procedurii de creditare a Bãncii Transilvania, toate creditele ce depãsesc
un miliard de lei ar fi trebuit aprobate de centrala din Cluj, având
acordul directorului Iosif Pop. Acesta a fost argumentul sustinut la audieri
de cãtre cei sapte fosti functionari ai Bãncii Transilvania
Bacãu, acuzati în acelasi dosar.
Ministerul de interne, în apãrarea
lui Pop
La începutul lunii ianuarie, la acuzatiile aduse lui Iosif Pop, procurorii
anticoruptie au mai adãugat si neglijenta în serviciu. Iosif
Pop este acuzat cã a prejudiciat banca cu peste 150 de miliarde de
lei prin neîndeplinirea sarcinilor ce îi reveneau. Procurorii
sustin cã Iosif Pop ar fi obstructionat audierile si confruntãrile
cu ceilalti arestati în aceeasi cauzã. În opinia lui Aurelian
Pavelescu, apãrãtorul lui Pop, clientul sãu a refuzat
confruntãrile, pentru cã avocatul nu era prezent la aceste proceduri.
Pavelescu a depus o plângere penalã împotriva procurorului
Gheorghe Suhan, acuzându-l de grave vicii de procedurã, pe numele
procurorului Suhan existând si o cerere de recuzare. Avocatul lui Iosif
Pop sustine cã au fost invitati sã depunã mãrturie,
în favoarea lui Iosif Pop: ministrul de interne, Ioan Rus si consilierul
prezidential Sorin Stanciu.
Cazul lui Pop, în Parlamentul European
Decizia de arestare a lui Pop a fost una exageratã, având în
vedere faptul cã, în ciuda bãnuielii de implicare în
fraudele comise la sucursala bãcãuanã, acesta beneficiazã
pânã la sfârsitul anchetei si deliberãrii instantelor,
de prezumtia de nevinovãtie. Totodatã, colegii de breaslã
apreciazã cã Pop ar fi trebui sã fie anchetat în
libertate, nereprezentând nici un fel de pericol pentru bunul mers al
anchetei si având în vedere faptul cã nu mai are acces
la documentele bãncii, nemaifiind nici mãcar membru în
Consiliul de Administratie.
Raportorul european pentru România, Sabin Gherman, a adus în atentia
Aliantei Libere Europene cazul bancherului Iosif Pop. Raportul a fost înaintat
Aliantei, fiind unul preliminar, urmând ca, în termen de 30 de
zile, sã fie atasat Raportului general de tarã. Alianta Liberã
Europeanã apãrã, prin statut, drepturile fundamentale
ale omului.
Iosif Pop, bancher profesionist sau escroc
sadea?
Motivele initiale pentru care Parchetul Anticoruptie a emis mandat de arestare
preventivã împotriva lui Iosif Pop au fost “asocierea în
vederea sãvârsirii de infractiuni, înselaciune, fals, uz
de fals, spãlare de bani si abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor” în cadrul acestui episod. În ciuda faptului cã
Pop nu mai avea, la momentul începerii actiunii împotriva sa, nici
un fel de contact cu Banca, procurorii au cerut prelungirea acestui mandat timp
de douã luni.
În practica judiciarã, prelungirea mandatelor de arestare si judecarea
învinuitilor în stare de arest se aplicã, în general,
atunci când acestia prezintã un pericol, fie pentru siguranta martorilor,
fie pentru bunul mers al cercetãrilor. Nici unul dintre aceste argumente
nu este valabil, în cazul lui Iosif Pop, care, nemaiavând nici un
fel de implicare în activitatea bãncii, nu mai are, implicit, acces
la nici un fel de documente oficiale ale acesteia.
Iosif Pop, a fost director executiv al Camerei de Comert si Industrie (C.C.I.)
Cluj si a fost desemnat drept bancherul anului 2000, de cãtre revista
“Piata Financiarã”. Pânã la începutul anului 1984,
Iosif Pop a fost angajat al Bãncii Nationale Române. Din 1987,
a lucrat în cadrul sucursalei Cluj a Consiliului de Stat pentru Planificare.
Dupã Revolutie, Pop a fost director în cadrul Bancorex, iar în
1991 a fost unul dintre membrii fondatori ai Camerei de Comert si Industrie
Cluj. Pop a intrat, în aceastã perioadã, în afaceri
coordonând un lant de case de schimb valutar în Cluj. Din 1993,
Iosif Pop a intrat în echipa de conducere a Bãncii Transilvania,
gest care riscã a-i fi fatal. În urma deciziei Adunãrii
Generale a Actionarilor, a fost înlocuit cu Robert Rekkers. În ciuda
faptului cã nu a fost reconfirmat în functia de presedinte, Iosif
Pop a rãmas, initial, membru în Consiliu de Administratie al bãncii.
Dupã alegerea sa ca director executiv al C.C.I. Cluj, în luna august,
Pop a decis sã se retragã din C.A. al Bãncii Transilvania,
din motive personale.
Sumar |
Ilogisme
|
Ministerul Justitiei dă răspunsuri
![]() |