"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu
NUMARUL
4

5 - 11 februarie 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă

 PUTERE SI JUSTITIE

CAZUL IOSIF POP, ÎNTRE EXCES DE ZEL SI INTERESE POLITICE

Ciprian BOJAN

          Iosif Pop, fostul director al Bãncii Transilvania, este cercetat de cãtre procurorii Parchetului National Anticoruptie Bacãu (P.N.A.) sub acuzatiile de înselãciune bancarã, fals si uz de fals, folosirea creditelor în alte scopuri, spãlare de bani, asociere în vederea sãvârsirii de infractiuni si abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Dosarul în care este cercetat bancherul a mai adus în arestul politiei alte 27 de persoane. Dupã ce a stat în arest la un loc cu o grãmadã de infractori periculosi, bancherul s-a ales cu o alergie la tutun si la mirosul de transpiratie.

Disparitia miliardelor

            Anchetatorii P.N.A. sustin cã existã douã retele prin care au dispãrut banii din visteria bãncii: afacerile cu lemn si cu alcool. Angajatii bãnci bãcãuane sunt învinuiti cã au acordat credite de miliarde, fãrã sã verifice starea firmelor. Acuzarea se referã si la felul în care au fost acordate o serie de credite contra unor garantii reprezentate de o facturã sau de un stoc de vin expirat. “Beneficiarii” creditelor nu au folosit banii în scopul declarat initial. Ei au afirmat cã banii sunt pentru refacerea productiei sau achizitionarea de marfã, dar au folosit banii pentru vile si masini luxoase. Unul dintre cei care au beneficiat de cel mai însemnat credit, în valoare de 19 miliarde de lei, este omul de afaceri Benoni Beca, patronul firmei Amapolla Prest S.R.L. Bacãu. Conform procedurii de creditare a Bãncii Transilvania, toate creditele ce depãsesc un miliard de lei ar fi trebuit aprobate de centrala din Cluj, având acordul directorului Iosif Pop. Acesta a fost argumentul sustinut la audieri de cãtre cei sapte fosti functionari ai Bãncii Transilvania Bacãu, acuzati în acelasi dosar.

Ministerul de interne, în apãrarea lui Pop

            La începutul lunii ianuarie, la acuzatiile aduse lui Iosif Pop, procurorii anticoruptie au mai adãugat si neglijenta în serviciu. Iosif Pop este acuzat cã a prejudiciat banca cu peste 150 de miliarde de lei prin neîndeplinirea sarcinilor ce îi reveneau. Procurorii sustin cã Iosif Pop ar fi obstructionat audierile si confruntãrile cu ceilalti arestati în aceeasi cauzã. În opinia lui Aurelian Pavelescu, apãrãtorul lui Pop, clientul sãu a refuzat confruntãrile, pentru cã avocatul nu era prezent la aceste proceduri.
            Pavelescu a depus o plângere penalã împotriva procurorului Gheorghe Suhan, acuzându-l de grave vicii de procedurã, pe numele procurorului Suhan existând si o cerere de recuzare. Avocatul lui Iosif Pop sustine cã au fost invitati sã depunã mãrturie, în favoarea lui Iosif Pop: ministrul de interne, Ioan Rus si consilierul prezidential Sorin Stanciu.

Cazul lui Pop, în Parlamentul European

            Decizia de arestare a lui Pop a fost una exageratã, având în vedere faptul cã, în ciuda bãnuielii de implicare în fraudele comise la sucursala bãcãuanã, acesta beneficiazã pânã la sfârsitul anchetei si deliberãrii instantelor, de prezumtia de nevinovãtie. Totodatã, colegii de breaslã apreciazã cã Pop ar fi trebui sã fie anchetat în libertate, nereprezentând nici un fel de pericol pentru bunul mers al anchetei si având în vedere faptul cã nu mai are acces la documentele bãncii, nemaifiind nici mãcar membru în Consiliul de Administratie.
            Raportorul european pentru România, Sabin Gherman, a adus în atentia Aliantei Libere Europene cazul bancherului Iosif Pop. Raportul a fost înaintat Aliantei, fiind unul preliminar, urmând ca, în termen de 30 de zile, sã fie atasat Raportului general de tarã. Alianta Liberã Europeanã apãrã, prin statut, drepturile fundamentale ale omului.

Iosif Pop, bancher profesionist sau escroc sadea?

            Motivele initiale pentru care Parchetul Anticoruptie a emis mandat de arestare preventivã împotriva lui Iosif Pop au fost “asocierea în vederea sãvârsirii de infractiuni, înselaciune, fals, uz de fals, spãlare de bani si abuz în serviciu contra intereselor persoanelor” în cadrul acestui episod. În ciuda faptului cã Pop nu mai avea, la momentul începerii actiunii împotriva sa, nici un fel de contact cu Banca, procurorii au cerut prelungirea acestui mandat timp de douã luni.
            În practica judiciarã, prelungirea mandatelor de arestare si judecarea învinuitilor în stare de arest se aplicã, în general, atunci când acestia prezintã un pericol, fie pentru siguranta martorilor, fie pentru bunul mers al cercetãrilor. Nici unul dintre aceste argumente nu este valabil, în cazul lui Iosif Pop, care, nemaiavând nici un fel de implicare în activitatea bãncii, nu mai are, implicit, acces la nici un fel de documente oficiale ale acesteia.
            Iosif Pop, a fost director executiv al Camerei de Comert si Industrie (C.C.I.) Cluj si a fost desemnat drept bancherul anului 2000, de cãtre revista “Piata Financiarã”. Pânã la începutul anului 1984, Iosif Pop a fost angajat al Bãncii Nationale Române. Din 1987, a lucrat în cadrul sucursalei Cluj a Consiliului de Stat pentru Planificare. Dupã Revolutie, Pop a fost director în cadrul Bancorex, iar în 1991 a fost unul dintre membrii fondatori ai Camerei de Comert si Industrie Cluj. Pop a intrat, în aceastã perioadã, în afaceri coordonând un lant de case de schimb valutar în Cluj. Din 1993, Iosif Pop a intrat în echipa de conducere a Bãncii Transilvania, gest care riscã a-i fi fatal. În urma deciziei Adunãrii Generale a Actionarilor, a fost înlocuit cu Robert Rekkers. În ciuda faptului cã nu a fost reconfirmat în functia de presedinte, Iosif Pop a rãmas, initial, membru în Consiliu de Administratie al bãncii. Dupã alegerea sa ca director executiv al C.C.I. Cluj, în luna august, Pop a decis sã se retragã din C.A. al Bãncii Transilvania, din motive personale.

 Sumar  Ilogisme Ministerul Justitiei dă răspunsuri