Retras la Cãldãrusani, mai ales în primii ani dupã mazilire, Ghenadie Petrescu a continuat sã aspire la functii ecleziastice si sã fie perceput ca un pericol pentru guvernul laic.
            Un prilej de acest gen l-a constituit alegerea unui episcop pentru eparhia Romanului, în anul 1900, pentru care s-au prezentat mai multi candidati: Safirim Craioveanul (sustinut de Take Ionescu), arhiereul Calist Botosãnenu (cu sprijin din partea lui Nicolae Filipescu), Canon Bãcãoanul si… Ghenadie Petrescu! Spre a împiedica derularea unei campanii „electorale”, la care acesta din urmã sã participe, cu evident succes, Guvernul a convocat, rapid si prin surprindere, dupã ce se desfãsuraserã puternice intrigi, Colegiul bisericesc si a trecut la alegeri. Si, totusi, rezultatele au fost: Serafim Craioveanul a fost ales cu 127 voturi (respectiv cu 13 voci peste majoritate), urmat de Ghenadie Petrescu (46 de  voturi), Calist (cu 36 de voturi) si Canon (17 voturi). Dar Ghenadie se împãca cu greu cu gândul de a nu ocupa functii înalte, reprezentative, în ierarhia bisericeascã. Dacã a vãzut cã în tarã drumul era, practic, închis, în acest sens, în 1904 a fãcut o tentativã de a i se încredinta Mitropolia românilor din Macedonia! Astfel, la 4 martie din acel an, însotit de ieromonahul Simeon V. Ciomandra, au plecat din Constanta cu vaporul „Carol I” spre Constantinopol si de aici cu un vapor rusesc la Muntele Athos, unde a ajuns la Carea la 17 martie. Aici „cãlare cu mulari” s-au deplasat la mãnãstirea românã Prodromul. Fostul Mitropolit-Primat a luat parte la toate serviciile divine din Duminica Floriilor si în sãptãmâna patimilor la deniile de noapte; apoi la cina cea de tainã, iar si în zilele de Pasti a oficiat liturghia, însotit de zece preoti ai mãnãstirii. În aceeasi sãptãmânã, G. Petrescu a vizitat pestera Sf. Athanasie si pe cea a pustnicului Nifon, unde a citit rugãciuni de dezlegare.
            La 12 aprilie, a pãrãsit muntele Athos, îmbarcându-se pe nava mãnãstirii pentru insula Thoso, unde mãnãstirea avea un metoh si livezi de mãslini, iar de la Cavala a luat vaporul spre Salonic. Primirea în Bitolia (21 aprilie), desi anuntatã numai cu o zi înainte si apoi vizitele pe care înaltul prelat le-a fãcut în mai multe comune de macedo-români, au constituit un adevãrat eveniment national. Surprinsi de initiativa ex-Mitropolitului-Primat, autoritãtile turce si reprezentantii bisericii grecesti au reactionat initial pozitiv, primind cu ospitalitate si curtoazia cuvenitã pe Ghenadie. Cererea acestuia, adresatã Patriarhului de la Constantinopol, de a fi desemnat Mitropolit al românilor din Macedonia, sprijinitã si de liderii acestora, precum si oficierea, în limba românã, a unor slujbe în bisericile grecesti, au impacientat autoritãtile locului care, la 2 mai, i-au cerut sã-si întrerupã cãlãtoria, deoarece ar fi încãlcat canoanele, vizitând o diocezã strãinã, fãrã permisiune prealabilã. Mai mult decât atât, puternic iritat, patriarhul de la Constantinopol a adresat o scrisoare Sinodului de la Bucuresti, prin care îi cerea sã adopte mãsuri severe împotriva arhiereului Ghenadie Petrescu, pentru faptul de a fi fost în Macedonia si a fi oficiat, fãrã autorizare, în limba românã.