Am prezentat, în numerele trecute, problematica generala a Dreptului nomocanonic - una dintre principalele ramuri ale Dreptului bizantin, care s-a studiat si se mai studiaza la marile facultati de drept ale lumii. Pe lânga normele canonice date de ea însasi, pentru organizarea si functionarea proprie, Biserica rasariteana recunoaste înca, si astazi, Statului, dreptul de a da legi în chestiunile vietii bisericesti, externe.

            Printre Colectiile cu caracter nomocanonic, numite de slavi Pravile, care au circulat pe teritoriul Tãrii noastre, în manuscris, amintim:

Extras (excerptum) din Vasilicale sau Pravila lui Alexandru cel Bun

            Despre aceastã Pravilã se stie cã “... este prima colectie de legi despre care se face pomenire cã ar fi existat pe pãmântul patriei noastre” (L. Stan, apud I.N. Floca, Drept canonic..., vol. I, p. 120).

Sintagma alfabetica a lui Matei Vlastare

            Acest nomocanon - publicat la Salonic, în anul 1335 – cuprinde canoane si legi de stat privind diferite chestiuni de drept bisericesc. Cele 24 de capitole sunt desemnate prin cele 24 de litere ale alfabetului grecesc, de unde si numirea de „Sintagmã alfabeticã”.
            „În Tãrile Române – scria prof. L. Stan – primele manuscrise cunoscute ale Sintagmei dateazã de la mijlocul secolului al XV-lea si provin, dupã toate probabilitãtile, de la Sfântul Munte Athos, prototipurile celor slave fiind aduse chiar de pe vremea voievodului Alexandru cel Bun, fãrã sã fie exclusã posibilitatea cunoasterii Sintagmei chiar si de mai înainte, prin intermediul bulgarilor si sârbilor, care cunosteau demult acest cod” (Apud I.N. Floca, Drept canonic..., vol. I, p. 121).
            Despre manuscrisul grec al „Sintagmei alfabetice“ din anul 1342 – copiat deci înainte de a fi tradus în limba slavã de cãtre sârbi (1345-1348) – se stie, într-adevãr, cã „a circulat în Moldova si Tara Româneascã. A fost în Biblioteca sinodalã sub nr. 149. Se pãstreazã în Biblioteca de istorie din Moscova. Important este – nota prof. L. Stan – cã acest exemplar contine si un glosar latin-grecesc, care constituie originalul, dupã care s-a alcãtuit glosarul latin-slav din copiile slavonesti ale Sintagmei, glosar care, însã, nu existã în originalul lucrãrii lui Matei Vlastare din 1335”(Apud I.N. Floca, Drept canonic..., vol. I, p. 122).
            Evident, dincolo de faptul regretabil cã si acest manuscris grec al Sintagmei Alfabetice din anul 1342 – care a circulat si în Tãrile Române – se aflã în custodia Moscovei, trebuie, de asemenea, sã retinem cã exemplarul are si un glosar, latin-grec. De ce latin ?! Unde si pentru cine a fost redactat acest glosar, si în latinã ?” La aceste întrebãri, cercetarea juridicã româneascã, n-a rãspuns încã. Personal, credem cã acest glosar s-a fãcut si în latinã tocmai pentru valahii (românii) din Nordul Dunãrii, si poate chiar de un valah atonit. Nu este însã exclus ca autorul sã fi fost din Sudul Dunãrii, poate chiar din Macedonia, patria lui Matei Vlastare, monah din Salonic.
            Ceea ce stim, însã, sigur este faptul cã, la români, au circulat o multime de manuscrise slavo-române ale „Sintagmei“ lui Matei Vlastare, care “a fost cunoscutã si folositã în Tara Româneascã încã din secolul al XV-lea – documentar dovedit – si conteazã ca cea mai veche lucrare canonico-juridicã în tãrile noastre” (L. Stan, apud I.N. Floca, Drept canonic..., p. 141).
            Dintre manuscrisele slavo-române ale Sintagmei alfabetice amintim:
        • Pravila de la Târgoviste, 1451. Dupã cum se stie, aceasta este “prima pravilã”, ca vechime, cunoscutã la români (L. Stan). Scrisã în anul 1451 de grãmãticul Dragomir, din porunca voievodului Vladislav al Tãrii Românesti, Pravila se gãseste în Biblioteca “Saltikov Scedrin” din Leningrad.
        • O copie a „Sinopsei” Sintagmei alfabetice a fost fãcutã - din porunca aceluiasi Domnitor al Tãrii Românesti, Vladislav al II-lea (1446-1456), - la Mãnãstirea Bistrita (Vâlcea). Ea se pãstreazã la Muzeul de istorie din Moscova.
        • Pravila de la Mãnãstirea Neamtu, din 1472/1474
            Numitã si Pravila mare (Velikaia Pravil), ea a fost copiatã – pentru Stefan cel Mare, voievodul Moldovei, – la Mãnãstirea Neamt, de ieromonahul Ghervasie.
            „Sintagma alfabeticã“ a fost reprodusã – în traducere literalã – în prima parte a Pravilei, exceptând capitolul de la litera „liude”, „despre latini”.
            •Copia manuscris a „Sintagmei alfabetice“ a episcopului Macarie al Romanului (1531-1550; 1551-1558).
            „Spre deosebire de  toate celelalte manuscrise, care pãstreazã ordinea articolelor din originalul bizantin, potrivit ordinei alfabetului grecesc, acest manuscris – scria prof. L. Stan – a fost copiat si aranjat de cãtre Macarie în ordinea alfabetului slav, la dorinta voievodului Ioan Alexandru Lãpusneanu si cu aprobarea Mitropolitului Grigore Rosca (1541-1565) (apud I.N. Floca, Drept canonic…, vol. I, p. 124).  Dupã mãrturia lui Macarie, în anul 1556 – consemnatã chiar de el, la fila 22b-23 b a Pravilei – i se ceruse, de cãtre Alexandru Voievod si de Mitropolitul Grigorie, ca sã aseze articolele dupã literele alfabetului slav, „pentru a oferi spre citire cu usurintã toate pricinile si oricine sã judece vinile cu îndestulare de cuvinte”.