"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu
NUMARUL
6

26 FEB. - 4 MART. 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă

PUTERE SI JUSTITIE

        Starea de drept
        Cu mâinile pe media

ADRIAN CUCERITORUL

Ioan DRAGOI

           Într-un roman al prozatorului basarabean Ion Druta, comunistii, vrând sa para protectorii unei manastiri, o bat în scânduri, clamând ca numai asa o apara de hoti si intemperii. În realitate, ei urmaresc blocarea accesului credinciosilor în sfântul lacas. De la aceasta veritabila rastignire si pâna la incendierea lui nu mai e mult.


            În noiembrie 1996, când pãrãsea guvernarea, despre PSD, pe atunci PDSR, se putea spune orice (si chiar se spuseserã destule), dar cã avea o presã a sa ori mãcar simpatizantã, nu.
            În afarã de vesnic muribunda Dimineata, de Ultima orã, sãptãmânalul Timpul si de alte câteva publicatii cu tiraj confidential, partidul lui Ion Iliescu si Adrian Nãstase intra în opozitie cu un deficit de mijloace de imagine, inclusiv televiziune, absolut coplesitor. Ceea ce, si în sondaje se reflecta în mod corespunzãtor.
            Iatã cã, dupã ce patru ani de opozitie nu a reusit sã-si încropeascã nici un nucleu de presã viguroasã (cu toate cã nu i-au lipsit mijloacele financiare), în mod paradoxal, în noiembrie 2000, la preluarea puterii, PSD s-a trezit cã unele dintre cele mai influente organe de presã românesti, mai ales televiziuni, i se oferã pe tavã. Si asta, fãrã a mai pune la socotealã TVR, despre care se stie cã se pliazã automat dupã Putere, oricare ar fi culoarea ei.
            Cum a reusit Adrian Nãstase si partidul sãu sã controleze atâta fortã mediaticã, e o probã indubitabilã a vocatiei sale de cuceritor, adicã a setei sale de putere. Ceea ce meritã o analizã specialã
            Mãcinat de datorii si lipsit de protectia lui Emil Constantinescu, ca sã se adapteze la noua conjuncturã politicã, ProTV s-a debarasat întâi de incomodul Florin Cãlinescu, apoi s-a oferit noii Puteri, conform propriului slogan: „ProTV e-al tãu!”. Dupã care, imperiul PRO vinde si cumpãrã tipografii, înfiinteazã ori falimenteazã publicatii, se aruncã în afaceri, de parcã nu s-ar fi întâmplat nimic.
            La fel si Prima TV, unde patronul, dupã ce a gestionat, din punct de vedere mediatic, campania electoralã a lui Ion Iliescu, a „combãtut” tare la începutul lui 2001, ca sã devinã cuminte si la locul lui în 2002. Explicatia? Momentul cumintirii coincide, dupã Traian Bãsescu, cu stimularea de cãtre Putere, printr-o inginerie financiarã (intermediar ar fi fost un post tv constãntean) cu o sumã considerabilã. (Pânã acum n-am auzit ca aceastã acuzatie gravã sã intre în atentia Parchetului National Anticoruptie, nici ca persoana vizata, ministrul Miron Mitrea, sã se revolte juridic la o asa calomnie. Mai asteptãm…)
            Despre Antena 1 si Jurnalul National, patronate de presedintele PUR, micul sãu aliat la guvernare, PSD credea cã nu e cazul sã-si facã probleme, numai cã încã din primul an de coabitare au apãrut „întepãturi” destul de greu de suportat de un partid mamut având în frunte un lider cu anvergurã de cuceritor. Cauza: propunerile venite de la Ministerul Întreprinderilor Mici si Mijlocii nu prea erau bãgate în seamã, situatie în care titularul, adicã reprezentanta PUR, risca sã nu se poatã remarca prin initiative de mare interes. A excelat aici emisiunea lui Marius Tucã, unde si reprezentantii Puterii, si presedintele Iliescu au fost pusi în situatii incomode si asta nu numai din cauza arogantei moderatorului. Bineînteles cã „întepãturile” s-au oprit la niste limite rezonabile. Ele voiau doar sã avertizeze cã, oricât de mic ar fi PUR, Bigh Brother PSD trebuie sã-l ia în seamã, altfel îsi ia jucãriile (Antena 1 si ziarele) si pleacã în opozitie.
            Stiind cât valoreazã „Partidul Antena 1” - cum îi mai zic unii rãutãciosi Partidului Umanist -, Adrian Nãstase si-a înfrânt imperiala sa arogantã si a trecut cu vederea periodica burzuluialã a lui Dan Voiculescu. Nu fãrã a strânge, însã, din dinti.
            Cât despre Tele 7ABC, numai de bine. Nici mãcar venirea lui Florin Cãlinescu, cu milionul de dolari, nu a reusit sã-l învioreze. Dupã ce a gonit putinii moderatori ale cãror emisiuni sãreau cu câteva procente peste media de audientã a postului, actorul a reluat teatrul politic si „Chestiunea zilei”, cu aproape aceeasi echipã, sperând cã succesul se va repeta. Din pãcate, ce realizeazã acum e departe de strãlucirea de la ProTV.
            În rest, combativitatea din scenete a noului director al Tele 7ABC se pierde într-un dialog anost, purtat cu diverse personalitãti, îndeosebi politice, dialog dominat de o notã de amatorism si pe parcursul cãruia, invitatul abia apucã sã spunã câteva vorbe, în pauzele când moderatorul îsi trage rãsuflarea.
            Realitatea TV si-a luat din start obositoarea sarcinã de a transmite stiri la fiecare jumãtate de orã, (idee nefericitã când te gândesti cã putini români pot fi stãpâniti de o asemenea bulimie de noutãti, încât sã si le doreascã la un interval asa de scurt). Între timp, postul a atras moderatori de prestigiu, cum ar fi Stelian Tãnase si Adrian Cioroianu, precum si pitorescul Mircea Dinescu. În fata ultimului, el singur un spectacol umoristic, orice interlocutor devine inutil.
            Între cotidiane, în acesti doi ani au mai apãrut doar Gardianul si Ziarul. Despre primul, autointitulat luptãtor împotriva coruptiei, se zvoneste cã s-a ivit cam ciudat, tocmai în momentul declansãrii zgomotoasei si gãunoasei campanii anticoruptie de cãtre Adrian Nãstase, iar despre al doilea nu se zvoneste nimic. Cã pânã acum nu a atras atentia cu ceva...
            Nu au rãmas în afara influentei si gratiilor Puterii decât cotidianele Adevãrul, Evenimentul zilei, Cotidianul si România liberã, precum si sãptãmânalele Academia Catavencu, Capital si 22.
            Celelalte publicatii, ori fac jocurile politice dupã interesul patronilor, ori nu se remarcã prin nimic original, si de aceea rãmân în anonimat. Aici intrã: Ziua, Libertatea, Curentul, Monitorul de Bucuresti, Cronica, Curierul national, Realitatea româneascã, Flacãra lui Adrian Pãunescu etc.
            Vãzându-se în acesti doi ani de guvernare mereu în fruntea sondajelor la eventualele alegeri, PSD a trecut cu nonsalantã peste topul realizat în rândul acelorasi simpatizanti, si care îl aseazã fãrã concurentã, pe acelasi loc întâi, dar între partidele corupte, continuându-si cu obstinatie efortul de a înghiti hãlci din ce în ce mai mari din presa româneascã, fie ea scrisã ori audiovizualã. Tinta actualã e ziarul Adevãrul, de departe cel mai influent ziar românesc.
            Pânã si noul cotidian ce se va lansa în curând pare a avea simpatii pesediste. Si cum ar putea fi altfel dacã finantarea îi vine din aceeasi directie.
            Ce a mai rãmas fãrã „înalta protectie” a PSD? National, viitorul post tv al fratilor Micula, postul tv pentru emisiuni religioase a lui Bella Karoly, ce se vor lansa în curând, revistele porno, cele cu sfaturi culinare... Deocamdatã…
            Singura noastrã sperantã e ca Adrian Cuceritorul sã nu punã mâna si pe revistele despre fenomenele paranormale. Poate în paginile lor sã ghicim evolutia viitoare a ofensivei  devorator - mediatice a partidului de guvernãmânt si a ambitiosului sãu lider…

 Sumar Puterea Executiv-Dispozitiva Valuta de referinta