Atributiile institutiei

            Parchetul National Anticoruptie are un numãr de 6 (sase) categorii de atributii, astfel:
        1. efectueazã urmãrirea penalã pentru infractiunile prevãzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, în conditiile prevãzute de Codul de procedurã penalã, în Legea nr. 78/2000 si în O.U.G. nr. 43/2002;
        2. conduce, supravegheazã si controleazã actele de cercetare penalã, efectuate din dispozitiile procurorului de cãtre ofiterii de politie judiciarã aflati sub autoritatea exclusivã a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie;
        3. conduce, supravegheazã si controleazã activitãtile de ordin tehnic ale urmãririi penale, efectuate de specialisti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si în alte domenii, numiti în cadrul Parchetului National Anticoruptie;
        4. studiazã cauzele care genereazã si conditiile care favorizeazã coruptia, elaboreazã si prezintã propunerile în vederea eliminãrii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale;
        5. elaboreazã raportul anual privind activitatea Parchetului National Anticoruptie, si-l prezintã în fata Parlamentului, nu mai târziu de primul trimestru al anului viitor;
        6. constituie si actualizeazã baza de date în domeniul faptelor de coruptie.

Competenta

            Competenta Parchetului National Anticoruptie este reglementatã în Capitolul III al O.U.G. nr. 43/2002, astfel cum a fost modificatã si aprobatã prin Legea nr. 503/2002.
            Astfel, legiuitorul a statuat cã procurorii specializati din cadrul Parchetului National Anticoruptie efectueazã în mod obligatoriu urmãrirea penalã în cazul infractiunilor prevãzute în Legea nr. 78/2000.
            A fost stabilitã, în mod inechivoc, o competentã specialã, pentru faza de urmãrire penalã.
            Potrivit legii, sunt de competenta Parchetului National Anticoruptie, infractiunile prevãzute în Legea nr. 78/2000, sãvârsite în una dintre urmãtoarele conditii:
        1. dacã, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubã materialã mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 (una sutã mii) euro sau o perturbare deosebit de gravã a activitãtii unei autoritãti publice, institutii publice sau oricãrei alte persoane juridice;
        2. dacã aceste fapte penale au fost sãvârsite de cãtre deputati, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat si asimilati ai acestora, judecãtorii Curtii Supreme de Justitie, ai Curtii Constitutionale, presedintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului, Consilieri prezidentiali si consilieri de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale, membri, judecãtori, procurori si controlorii financiari ai Curtii de Conturi, guvernatorul si viceguvernatorul (care, în realitate, sunt 2 - doi, nota ns., D.R.) Bãncii Nationale a României, presedintele Consiliului Concurentei, ceilalti magistrati, ofiteri superiori, amirali, generali, maresali si politisti cu grade echivalente, presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti, primarii sectoarelor municipiului Bucuresti si primarii municipiilor resedintã de judet, prefectii, subprefectii, persoane cu functii de conducere si de control în cadrul autoritãtilor publice centrale, notarii publici, lichidatorii judiciari, comisarii Gãrzii Financiare, membrii consiliilor de administratie si persoane care detin functii de conducere de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes national, al companiilor si societãtilor nationale, al bãncilor si societãtilor comerciale la care statul este actionar majoritar, institutiile publice care au atributii în procesul de privatizare si al unitãtilor centrale financiar-bancare.

Dispozitii procesual-penale privind activitatea PNA

            În articolul 14 din O.U.G. se stipuleazã cã persoanele cu atributii de control sunt obligate sã sesizeze Parchetul National Anticoruptie cu privire la orice date sau informatii din care rezultã cã s-a sãvârsit una dintre infractiunile atribute prin aceastã ordonantã de urgentã.
            Persoanele cu atributii de control sunt obligate ca, în cadrul efectuãrii (oricãrui) act(ului) de control, sã procedeze la asigurarea si conservarea urmelor infractiunii, a corpurilor delicte si a oricãror mijloace de probã ce pot servi organelor de urmãrire penalã.
            De asemenea, serviciile si organele specializate în culegerea si prelucrarea informatiilor au obligatia de a pune la dispozitia Parchetului National Anticoruptie, de îndatã, datele si informatiile detinute în legãturã cu sãvârsirea infractiunilor privitoare la coruptie. Serviciile si organele specializate în culegerea si prelucrarea informatiilor, la cererea procurorului general al Parchetului National Anticoruptie sau a procurorului anume desemnat de cãtre acesta, îi vor pune la dispozitie, la sediul lor, datele si informatiile culese (sau prelucrate).
            Nerespectarea acestor obligatii ar „atrage rãspunderea juridicã”, potrivit legii. Apreciem noi cã aceastã rãspundere nu poate fi decât una de naturã penalã.
            O situatie aparte este reglementatã, în mod eficient, apreciem noi, de art. 15 din actul normativ, unde se aratã cã, dacã, în efectuarea urmãririi penale, procurorii de pe lângã instantele judecãtoresti constatã cã infractiunea care constituie obiectul cauzei este una dintre infractiunile atribuite Parchetului National Anticoruptie, acestia au obligatia de a sesiza, de îndatã, procurorii acestui parchet. A fost introdusã o (aparent) nouã modalitate de sesizare a organelor judiciare de urmãrire penalã. Ne exprimãm opinia (D.R.) cã, în realitate, este vorba de o declinare de competentã în materie procesual penalã, iar nu de o altã modalitate de sesizare a Parchetului National Anticoruptie.