| "Societatea nu are dreptul să mă judece, când
nu este în stare să mă apere" Istrate Micescu |
|
NUMARUL 7 5 - 11 MARTIE 2003 |
| Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor
omului Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă |
||
|
PUTERE
SI JUSTITIE
fostului În atentia actualului Ministru
viitorului
TREBUIE SA MURIM CA POLITIA SA NE IA ÎN SEAMA? |
|
Tatiana
ELIADE
|
|
In plin centru al Bucurestiului, de mai multi ani, tolerati de Politie,
existi o situatie inimaginabili pentru locatarii unui bloc de pe strada
Sfântu Gheorghe Nou. Adica la kilometrul „zero“ al Capitalei.
Ea consti în sivârsirea, în mod repetat si din ce
în ce mai grav, de citre persoane rimase neidentificate, a unor
infractiuni de distrugere, violare de domiciliu si furt. |
Iata câteva din faptele care s-au petrecut doar în ultimii trei
ani:
- Octombrie 1999 - usa de la intrare a apartamentului 1 a fost fortatã
si a fost sustrasã aparaturã electronicã.
- Aceeasi faptã s-a produs si în anul 2000, dar la apartamentul
3.
- În martie si aprilie 2002, pe sub usa apartamentului 7 au fost aruncate
materii fecale, iar în luna august 2002, usa de la intrarea de serviciu
a aceluiasi apartament a fost incendiatã, intentionat, din exterior,
provocându-se un grav incendiu al apartamentului, soldat cu pagube
materiale si care a pus în pericol de explozie întregul imobil.
- În perioada septembrie 2002 - ianuarie 2003 sistemul de închidere
al usii de la intrarea în imobil a fost vandalizatã, în
mod repetat, cu scopul de a face din holul de intrare în imobil, loc
de întâlnire al vagabonzilor si drogatilor din zonã.
- În noiembrie 2002 usa de la intrarea apartamentului 3 a fost fortatã
si a fost sustrasã aparaturã electronicã.
- Tot în noiembrie 2002, proprietara apartamentului 8 a fost escrocatã
de cãtre douã persoane care au determinat-o sã le permitã
accesul în locuintã.
- În decembrie 2002, usa de la intrarea apartamentului 1 a fost incendiatã,
din exterior, producându-se pagube materiale.
- Tot în decembrie 2002, din balconul cu vedere spre curtea interioarã,
al apartamentului 5, au fost aruncate sticle cu carbid cu foc. Aceastã
faptã a provocat spargerea tuturor geamurilor.
Toate aceste infractiuni care necesita o cercetare serioasã si competentã,
presupun mult mai multã eficientã echipajelor de politie care
ar fi trebuit sã se deplaseze cu promptitudine la fata locului, dar
care au venit numai dupã insistente ale proprietarilor si cercetãrile
au constat, în cel mai bun caz, din efectuarea unor fotografii.
De pildã, la ultima incendiere a apartamentului 7, care s-a petrecut
în jurul orei 1 noaptea, ofiterul de serviciu de la sectia 10, deranjat
din somn, a refuzat sã preia cazul, sfãtuind proprietarul,
care a avut îndrãzneala sã apeleze la ajutorul Politiei
pentru a prinde fãptasul, sã vinã a doua zi, dimineatã,
cu o plângere. Plictisit de insistenta proprietarului care, totusi,
avea „neobrãzarea“ sã cearã o echipã care sã
preleveze probe, înainte ca ele sã fie distruse, ofiterul de
serviciu a trântit, bombãnind, receptorul în furcã.
În final, o echipã a venit la fata locului, dar numai dupã
ce s-a insistat si la serviciul 955.
Nici atitudinea sectoristului nu a fost mai bunã decât cea
arãtatã de ofiterul de serviciu. În toatã perioada
în care s-au petrecut faptele descrise pânã acum sectoristul
nu a venit la fata locului de mai mult de douã, trei ori, si atunci,
probabil, numai pentru a bifa în documentele sale un drum, deoarece
nu a întreprins nimic pentru a-i linisti mãcar pe proprietarii
înspãimântati de tot ceea ce se întâmplã
în blocul lor.
Nici anchetele facute de Brigada de Pompieri nu au fost mai consistente,
asa incât nici autorul (autorii) incendierilor nu au fost, pâna
la aceasta data, descoperiti.
Nimeni dintre cei care au fost solicitati sa restabileasca ordinea si starea
de normalitate in imobil nu a avut macar curiozitatea sa constate ca intre
toate faptele enumerate exista o strânsa legatura si ca modul de operare
este identic, ceea ce ar fi dus la simplificarea anchetei. Lucratorii sectiei
Judiciar din cadrul Sectiei 10 Politie s-au multumit doar sa inregistreze,
una câte una, plângerile sau sesizarile si, cu mici exceptii,
sa nu raspunda niciunuia dintre petitionari. De altfel, locatarii nu au
nevoie de explicatii, ci de o interventie si protectie concrete. Mai ales
ca oamenii au o evidenta amanuntita a „faunei“ cersetorilor si hotilor din
centrul Capitalei.
Dincolo de imaginea pe care o creeaza aceste personaje intr-un punct de
atractie al orasului, si despre care se presupune ca ar trebui sa reprezinte
centrul civilizatiei autohtone, ramâne pericolul real in care care
traiesc zilnic niste contribuabili care nu au decât vina de a locui
in „buricul târgului“.
Locuitorii imobilului, in mare parte persoane mai in vârsta, au fost
sfatuiti, in mod neoficial, sa se adreseze presei, pentru a fi „sensibilizati“
astfel lucratorii de politie.
Este evident cã o sectie de politie nu poate rezolva toate problemele
ce se ivesc pe raza ei, dar este la fel de evidentã obligatia lucrãtorilor
sectiei de politie de a prelua, cu seriozitate, cazurile ce le sunt sesizate,
cu atât mai mult cu cât este vorba, deja, de infractiuni repetate
si continuate, care afecteazã o comunitate si pun în pericol
viata membrilor ei.
Exasperati de lipsa de interes din partea lucrãtorilor sectiei 10
pentru rezolvarea cazurilor, proprietarii, au redactat memorii pe care le-au
trimis atât comandantului sectiei cât si ministrului de interne.
Pânã la închiderea editiei aceste memorii au rãmas
fãrã rãspuns.
Cât trebuie ei sã mai astepte pentru a-si vedea drepturile
de cetãteni apãrate, si oare la usa cui ar trebui sã
mai batã?
Asteptãm un rãspuns de la cei pe care îi plãtim
sã ne apere.
|
Creierul
gros. Creierul subtire |