"Societatea nu are dreptul sã mã judece, când nu este în stare sã mã apere"     Istrate Micescu		NUMARUL 8 19 - 25 MARTIE 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlã

        Atunci când sunt indicii temeinice cu privire la sãvârsirea uneia dintre infractiunile atribuite prin ordonanta de urgentã nr. 43/2000 în competenta Parchetului National Anticoruptie, în scopul strângerii de probe sau al identificãrii fãptuitorului, procurorii Parchetului National Anticoruptie pot sã dispunã unele mãsuri specifice, pe o duratã de cel mult 30 de zile:
            1. punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora;
            2. punerea sub supraveghere sau interceptarea comunicatiilor;
            3. accesul la sistemele informationale.
            Pentru motive temeinice, aceste mãsuri pot fi prelungite de procuror prin ordonantã motivatã, fiecare prelungire neputând depãsi 30 de zile.
            Pentru luarea oricãreia dintre aceste 3 (trei) mãsuri se aplicã, în mod corespunzãtor, dispozitiile art. 911-955 din Codul de procedurã penalã, privitoare la înregistrãrile audio sau video. Pentru a fi executate asemenea mãsuri, procurorii Parchetului National Anticoruptie pot dispune sã li se comunice înscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile.
            O procedurã nouã, în plan procesual penal român, o instituie art. 17 din O.U.G. nr. 43/2000: astfel, în cazul în care existã indicii temeince cã s-a sãvârsit sau cã se pregãteste sãvârsirea unei infractiuni, dintre cele atribuite prin aceastã ordonantã de urgentã în competenta Parchetului National Anticoruptie, care nu poate fi descoperitã sau fãptuitorii nu pot fi identificati prin alte mijloace, pot fi folositi, în vederea strângerii datelor privind existenta infractiunilor si identificarea persoanelor fatã de care existã presupunerea cã au sãvârsit o infractiune, investigatorii sub acoperire, în conditiile legii.
            Investigatorii sub acoperire sunt ofiteri de politie din cadrul Ministerului de Interne, special desemnati în acest scop si se pot efectua investigatii numai cu autorizarea motivatã a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie.
            Pentru o bunã desfãsurare a urmãririi penale, procurorii Parchetului National Anticoruptie pot dispune mãsuri speciale de protectie a martorilor, a expertilor si a victimelor, potrivit legii.
            Persoana care a comis una dintre infractiunile atribuite, prin aceastã ordonantã de urgentã, în competenta Parchetului National Anticoruptie, iar în timpul urmãririi penale denuntã si faciliteazã identificarea si tragerea la rãspundere  penalã a altor persoane care au sãvârsit astfel de infractiuni, beneficiazã de reducerea la jumãtate a limitelor pedepsei prevãzute de lege.
            Dupã începerea urmãririi penale secretul bancar si cel profesional, cu exceptia secretului profesional al avocatilor, nu sunt opozabile procurorilor Parchetului National Anticoruptie. Datele si informatiile solicitate de procuror se comunicã la cererea scrisã a acestuia. Aceeasi inopozabilitate se aplicã si cu privire la instanta de judecatã.
            Trebuie arãtat cã verificarea conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora poate fi efectuatã numai la cererea procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, sau a procurorului anume desemnat de acesta.
            Persoanele care efectueazã urmãrirea penalã, specialistii, precum si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sã respecte secretul profesional cu privire la datele si informatiile obtinute în aceastã calitate.
            În cazul infractiunilor atribuite, prin aceastã ordonantã de urgentã, în competenta Parchetului National Anticoruptie se aplicã dispozitiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor. Dacã aceste bunuri nu se gãsesc, se confiscã echivalentul lor în bani sau bunurile dobândite în locul acestora. Pentru a garanta aducerea la îndeplinire a confiscãrii bunurilor se pot lua mãsurile asiguratorii prevãzute de codul de procedurã penalã. Acestea se aduc la îndeplinire de îndatã, de catre persoanele anume desemnate, din cadrul Parchetului National Anticoruptie.
            Persoanele arestate preventiv în cauzele de competenta Parchetului National Anticoruptie sunt detinute în locuri anume stabilite în cadrul Parchetului National Anticoruptie sau, dupã caz, în sectiile de arest preventiv ale penitenciarelor.
            Luarea mãsurii preventive de cãtre procurorii Parchetului National Anticoruptie ori de cãtre ceilalti procurori, este contrarã dispozitiilor art. 5 paragraf 3 din Conventia Europeanã pentru apãrarea drepturilor si libertãtilor fundamentale ale Omului, ratificatã de România prin Legea nr. 30/1994, pentru cele ce urmeazã.
        • Asa cum sunt reglementate în procedura penalã, „mãsurile procesuale penale sunt institutii de constrângere ce pot fi dispuse de organele judiciare penale pentru buna desfãsurare a procesului penal si asigurarea realizãrii obiectului actiunilor exercitate în procesul penal” (Drept procesual penal – Tratat, Ion Neagu, Editura Global Lex, 2002, p. 396). Organele judiciare dispun luarea mãsurilor, în functie de împrejurãrile concrete ale fiecãrei cauze penale.
        • În legãturã cu luarea mãsurilor procesuale se ridicã anumite întrebãri: ce organ poate lua, potrivit dispozitiilor legale în vigoare (având în vedere normele interne, dar si reglementãrile si tratatele internationale cu privire la drepturile omului la care România este parte, în ce priveste luarea mãsurilor preventive) mãsura arestãrii preventive si ce se întâmplã în cazul în care o asemenea mãsurã procesualã este luatã de un organ necompetent („magistrat neabilitat, neîmputernicit de lege” în sensul art. 5 paragraf 3 din C.E.D.O.)?

Sumar

Un razboi care ne priveste

Anul 2002 in texte de lege