"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu
NUMARUL
8
19 - 25 MARTIE 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă
LIBERTATEA DE DUPA GRATII

            Folosirea fortei în institutia penitenciara

STRESUL LA CADRE SI DETINUTI

dr. Florian GHEORGHE

 

            Faptul ca, în unitatile de detentie apar, deseori, acte de violenta - mai ales între detinuti - nu surprinde pe nimeni: tensiunile inerente vietii carcerale, reglarile de conturi, lupta pentru putere, neîntelegerile cu personalul, abandonarea de catre familie, neachitarea unor datorii etc., sunt printre cele mai frecvente motive care incita anumiti detinuti sa-i agreseze pe altii. La acestea, mai trebuie sa adaugam pe cele care deriva din suprapopularea spatiilor, inactivitatea prelungita, greutatile de a contacta persoanele de decizie, teama sau dorinta de a fi transferat în alta unitate, contestarea unor sanctiuni considerate arbitrare...


Grupa B include sase subgrupe de stresuri:

        1. Stresuri scurte: pierderi reale (rude, cunostinte etc.); pierderi simbolice (proiecte, nãzuinte, dezamãgiri trecãtoare ale vietii);
        2. Stresuri legate de boli tranzitorii (curabile);
        3. Stresuri cu efecte prelungite: pierderi reale (partener marital, copil, moartea unei rude apropiate, al unui prieten bun etc.); pierderi simbolice (idealuri si teluri majore, valori sau constructe etico-morale); materiale majore;
        4. Stresuri cu actiune prelungitã: suprasolicitãri de duratã (familiale, profesionale, mixte); boalã cronicã (severã, incapacitantã sau cu potential letal); conflicte cronice relationale (cu interventia unui factor uman extern) si intrapsihice (legate de discordanta dintre posibilitãti si aspiratii - nevoi în mod concordant sau fãrã legãturã cu etapa de viatã.
        5. Stãri stresante: stresul existentei în conditii precare financiar sau de mediu;
        6. Stresuri legate de schimbãri majore de statut, mediu sau conditii de viatã: specifice etapei de viatã (cãsãtorie, intrare în scoalã sau în muncã, în armatã, pensionare, nasterea unui copil etc.); în relatie variabilã cu etapa de viatã (pierderea sau schimbarea serviciului, schimbarea domiciliului, divort) sau neconcordante cu etapa de viatã.
            Clinic, evenimentele stresante din Grupa B pot participa la cauzarea unor tulburãri nevrotice relativ structurate; neurastenie, depresie de epuizare etc., la copii, consecintele pe termen lung asupra dezvoltãrii sunt mai rare, dar cele imediate sunt frecvente.

Grupa C - Stresuri care decurg din desfasurarea neobisnuita a unor acte de viata obisnuite

        1. Stresuri de genezã personologicã individualã: consecintele legale ale unor actiuni proprii (certuri, conflicte, violente, obisnuinte patologice). Elementul comun este „vina“, rãspunderea pe care o are subiectul în generarea lor, fiind vorba de evenimente controlabile, care se produc în special prin deficite educationale sau etico-morale, prin structurãri dizarmonice ale personalitãtii sau datoritã „anturajului“.
        2. Abuzuri si discriminãri:
    a) Abuzul infantil: varianta nesexualã (sindromul copilului bãtut, tulburãri de îngrijire, neglijarea; „stilurile extreme“ de educatie sau disciplinã; exploatarea copiilor); varianta sexualã (incestul); exploatarea sexualã (prostitutia, pornografia etc.); abuzul sexual infantil întâmplãtor (victimele deviantilor);
    b) Abuzul determinat de sexul persoanei cu sau fãrã solicitãri sexuale; exploatarea sau discriminãrile sexiste;
    c) Abuzurile sau discriminãrile determinate de vârstã, de regulã de vârstã înaintatã: în profesie, în domeniul accesului la asistentã de sãnãtate, în domeniul restrângerii capacitãtii de existentã socialã autonomã, exploatãri si discriminãri ale vârstnicilor;
    d) Alte abuzuri si discriminãri: religioase, politice, etnice, rasiale, geografice, individuale, de grup, mixte.
        3. Iatrogeniile (stresuri produse de personalul de sãnãtate): cu abuz sexual/nesexual; prin incompetentã sau eroare, cu consecinte remediabile sau iremediabile
Stresurile Grupei C pot lãsa vulnerabilitãti durabile, si produc frustrare intensã, adesea reprimatã, sau mobilizând alte defense psihice: disimularea, izolarea, identificarea cu agresorul etc., si pot impieta grav asupra dezvoltãrii ulterioare a copiilor.

Grupa D - Stresul necazurilor si solicitarilor cotidiene

            Pot fi specifice sau nu, grupului de apartenentã (sex, vârstã, profesie, nivel socio-economic etc.); aceste stresuri nu induc, prin ele însele, tulburãri patologice, ci cel mult manifestãri tranzitorii sau fragmentare. Ele au un rol de fond pentru determinarea rezistentei sau lipsei de rezistentã la stresori mai mari, cu previzibilitate variatã, ca moment al survenirii, de regulã deloc, sau mai putin controlabile, si sunt percepute subiectiv, în mod variabil, de la un om la altul, în functie de informatia, cultura, inteligenta si interesele sale.

Grupa E - Stresul endemic

            Este un stres general si impersonal, constituit de vestile proaste ale zilei sau perioadei (epocii): inflatie, scumpiri, deteriorarea moravurilor, violentã, speculã, necinste, accidentele, catastrofele, riscurile de rãzboi etc., indiferent dacã acestea se produc în propria tarã sau altundeva în lume. Nu are decât un rol de fond, neproducând patologie prin el însusi, decât în situatii exceptionale (de exemplu sinucideri la persoane cu patologie psihicã preexistentã sau cu o „sensibilitate“ pesimistã iesitã din comun).
            Expunerea la stresul endemic si intensitatea perceperii acestuia este variabilã si depinde de factori „constitutionali“ si congnitiv-formativi. Desi, asupra stresorilor respectivi poate exista informatie prealabilã, chiar abundentã, stresul endemic este incontrolabil si impersonal (nu este îndreptat împotriva unei persoane anume, cu atât mai putin - împotriva subiectului în cauzã).

 Sumar Cartele Metrorex Consideratii asupra dreptului musulman