Într-un alt context, probabil cã intentia Ministrului Sãnãtãtii, Daniela Bartos (an imagine), de a face curãtenie în domeniul pe care îl guverneazã, ar fi lãudabilã. A reduce numãrul de paturi din spitale, într-o perioadã de crizã economicã si de sãrãcie endemicã a populatiei, e nu numai o dovadã de inadecvare, ci si o formã de cinism extrem. În plan social, desigur.
            În plan juridic, atunci când un functionar public îsi îndeplineste defectuos obligatiile de serviciu, sãvârseste infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevãzutã de art. 246 Cod penal. Deci, întrebarea pentru doamna ministru este urmãtoarea: ce oferã în schimb, actuala guvernare, bolnavilor sãraci din România, si în ce mod actuala reformã, radicalã, interesantã teoretic, dar cumplitã din punct de vedere practic, nu îi va arunca, si mai repede, la groapã?
            Sau, altfel, spus, unde se vor duce acesti oameni, pentru a supravietui, când spitalele îsi reduc numãrul de paturi, când nu mai sunt bani pentru medicamente compensate, când nu mai e benzinã pentru salvãri etc, si când protectia constitutionalã a sãnãtãtii unei natiuni devine, în realitatea imediatã, la fel de teoreticã?