"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu 		NUMARUL
8

19 - 25 MART. 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă

PUTERE SI JUSTITIE

INSTITUTIA RECUZARII -
O INSTITUTIE FORMALA

Avocat Louise GHEORGHE

          Art. 27 si urmatoarele din  Codul de Procedura Civila prevad cazurile an care pot fi recuzati judecatorii, procurorii, magistratii asistenti sau grefierii, precum si modul an care poate fi propusa recuzarea acestora, ca si procedura ce trebuie urmata an vederea solutionarii respectivei cereri.
            Art. 204 din Codul de Procedura Civila prevede faptul ca si expertii pot fi recuzati, pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
Din dispozitiile articolelor mai sus indicate, reiese faptul ca cererea de recuzare poate fi facuta oral sau an scris, anainte de anceperea oricaror dezbateri, sau, an cazul an care motivele de recuzare s-au ivit dupa anceperea dezbaterilor (cum ar fi situatia an care judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina), partea trebuie sa propuna recuzarea, imediat ce acestea i-au fost cunoscute.
Potrivit Legii nr. 146/97 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum a fost modificata, cererea de recuzare, an materie civila, se timbreaza cu 34.000 lei, an caz contrar, urmând a fi anulata ca netimbrata.
            In relativ noua reglementare a Codului de Procedura Civila, an capitolul IV/1 , art. 108/1 sunt prezentate situatiile an care instanta poate sanctiona anumite fapte savârsite an legatura cu procesul, situatii printre care se regaseste si cea an care este formulata, cu rea-credinta, o cerere de recuzare (al. 1 lit. b), amenda judiciara fiind, an acest caz, antre 500.000 si 7.000.000 lei.
            Fata de cele aratate pâna acum, ne antrebam care este, pâna la urma, eficienta institutiei recuzarii, având an vedere ca, dupa cum am aratat:
            - cererea trebuie timbrata; an cazul an care, judecatorul se antepronunta cu privire la pricina, si ai nesansa sa fii implicat an ultimile dosare de pe lista de sedinta (având an vedere si distribuirea defectuoasa a punctelor an care pot fi achitate taxele de timbru, an sensul ca uneori trebuie sa strabati orasul pentru a le putea achita), timp material nu mai ai, astfel ancât cererea va fi anulata ca netimbrata;
            - daca ai, totusi, norocul sa-ti ajunga timpul ca sa achiti taxa de timbru, prevazuta pentru cererea de recuzare, cererea va fi judecata an camera de consiliu, fara prezenta partilor, urmând a fi ascultat judecatorul recuzat, numai daca se  gaseste de cuviinta (art. 31 C. Pr. Civ.). In atari conditii, este cuvântul meu, exprimat an scris, prin care sustin ca judecatorul s-a antepronuntat, contra cuvântului (sau necuvântului) judecatorului, care spune ca nu s-a antepronuntat. Nu este greu de imaginat care urmeaza a fi soarta cererii mele de recuzare. Nenorocirea este ca, pe nu stim care criterii, o atare cerere poate fi interpretata ca fiind introdusa cu rea-credinta, si ne putem trezi cu o usturatoare amenda judiciara dispusa de instanta. Ca atare, nu este greu de imaginat, nici care va fi atitudinea celui care ar formula o asemenea cerere, dar ai este frica sa nu mai scoata alti bani din buzunar.
            Apreciez institutia recuzarii, astfel cum este prevazuta an actuala legislatie, ca fiind un atac la bunele moravuri. Exista dreptul de a recuza, dar cererile nu  pot fi sustinute, dovedite, se judeca an camera de consiliu, nu  se admit, iar justitiabilii trebuie sa suporte eventuale amenzi judiciare. Si, oricât de necunoscator ar fi justitiabilul an ale ancâlcitei legislatii actuale, tot asi da seama ca, an aceasta situatie, „tacerea e de miere!’’. Se face ca nu aude când judecatorul asi spune parerea cu privire la pricina si merge mai departe. Pâna unde? Pâna când? Incotro?

 Sumar Anomaliile romanesti si Europa (II) Executorul judecatoresc - stat in stat