Se spune ca ministrul Justitiei din România a epuizat reforma justitiei, si fiind in somaj tehnic, s-a gândit la un proiect de lege prin care sa plafoneze onorariile avocatilor.
            Daca este asa, cineva este nebun în aceasta tara si acela nu sunt eu, în mod sigur, ci acela care a avut o idee atât de nebuna, indiferent cine este el... Pentru ca este o curata nebunie sa plafonezi veniturile maxime ale avocatilor din România care, cu cât încaseaza mai mult, cu atât mai mult platesc dari la stat, si bugetul nu are decât de câstigat. Tot o nebunie este sa plafonezi veniturile unor liber-profesionisti.
            Zilele trecute, americanii ne-au declarat economie de piatã, iar minti bolnave plãnuiesc sã introducã, pentru liber-profesionisti, venituri maxime, în timp ce unii bugetari ridicã salarii de sute de milioane anual, pe lângã spãgile grele în valutã.

            S-a creat, în aceastã tarã, o falsã psihologie, anume cã avocatii sunt putred de bogati si cã trãiesc indecent de bine.
            Aceastã intoxicare este rodul unei gândiri comuniste, si cei multi, zdrobiti de dãri si de sãrãcie, cred si sperã cã dacã avocatii vor fi si ei sãraci, este un semn de echitate socialã. Nimic mai fals într-o asemenea gândire.
            Peste jumãtate dintre avocatii din România, abia dacã realizeazã venitul mediu lunar pe economie, iar cei care încaseazã ceva mai bine, nu trãiesc din mila bugetului, ci din sudoarea fruntii lor, din noptile nedormite, din drumurile fãcute prin tarã, prin multe privatiuni pe care numai ei le stiu.
            Dacã un avocat încaseazã 20 de milioane de lei la un proces, nu înseamnã cã el are în fiecare zi câte un proces la care încaseazã o asemenea sumã de bani.
            Dacã procesul dureazã trei ani, asta înseamnã minim treizeci de termene de judecatã.
            Mai înseamnã cã, dacã scazi cheltuielile si impozitul aferent, este posibil ca avocatul sã nu poatã avea nici venitul minim pe economie sau nici mãcar venitul minim garantat, pentru multi puturosi si derbedei.
            Pentru ca avocatul sã rãmânã cu un profit de 20.000.000 lei, înseamnã sã fi plãtit dãri de 80.000.000 lei si nu invers, cum se crede.
            Este aberant ca orice persoanã care face o afacere sã obtinã venituri nelimitate, iar avocatii care muncesc mai mult decât multi militari sã încaseze sume maxime stabilite de cineva, în ideea cã acestia ar câstiga indecent de mult.
            Pãi, si dacã ar câstiga miliarde pe lunã, care este nenorocirea?
            Statul ar încasa bani mai multi si ar avea surse bugetare din care sã dea si la altii care trândãvesc, dar si la multi care sunt sãraci lipiti, nu din cauza avocatilor, ci din cauza conducãtorilor care au obligatia de a crea cetãtenilor lor un trai decent.
            Eu nu înteleg care ar fi oful ministrului Justitiei cu privire la profesia liberalã de avocat si la veniturile acestei categorii de liber-profesionisti, care - sã fim cinstiti - dacã s-ar publica datele reale de la finante, acum sunt pe ultimul loc în ceea ce priveste veniturile anuale, în cadrul profesiilor liberale.
            Prin aceastã afirmatie, nu vreau sã se înteleagã cã as fi gelos pe veniturile altor liber-profesionisti, ci vreau sã se înteleagã cã liber-profesionistii nu sunt salariatii nimãnui, si asa cum sunt liberi sã se îmbogãteascã, sunt la fel de liberi sã moarã de foame, fãrã sã beneficieze mãcar de venitul minim garantat.
            Eu tin sã cred cã este un vis urât.
            Pentru cã, dacã zvonul este o realitate, atunci este foarte grav sã se întâmple asa ceva, într-o tarã care se vrea intratã în lumea civilizatã, în rândul marilor democratii, unde un avocat câstigã singur, într-un proces, cât toti avocatii din România într-un an întreg.

„Avocatii nu trebuie condusi; avocatii trebuie sa fie ocrotiti“ Toma Dragomir, fostul Decan al Baroului Bucuresti

            Dacã se va întâmpla asa, România nu meritã sã fie primitã, niciodatã, în Uniunea Europeanã, unde comunismul este strãin, si egalitarismul de tip bolsevic provoacã fenomenul de respingere.
            Când Bill Clinton era cercetat pentru sperjur, avocatii au/n-au fost obligati sã tinã cont de pozitia clientului lor, si au încasat douã milioane de dolari, fãrã sã sarã/iasã poporul american în stradã si sã facã revolutie, pentru cã avocatii ar câstiga indecent de mult.
            Când America va termina cu Irakul si va auzi ca România a rezolvat ultima problemã economico-socialã prin plafonarea veniturilor avocatilor, va gãsi timp sã spunã cã a gresit, considerând România o economie de piatã, ne va multumi pentru sustinerea logisticã si va spune cã o tarã unde plafonezi veniturile liber-profesionistilor este bolnavã de ciumã rosie.