"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu
NUMARUL
10
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă

SOLUTII PENTRU ROMÂNIA

IGNORANTA, INCOMPETENTA
SAU OBEDIENTA IRESPONSABILA?
Grl. (r) prof. univ. Gheoghe SUSANU, avocat

 


            Autoritatile românesti sunt pe cale sa realizeze transformari substantiale, pentru ca, la data de 1.01.2007 România sa fie admisa ca partenera, cu drepturi depline, în Uniunea Europeana.
            În cadrul acestor numeroase si variate masuri, se produc si unele aberante „erori”, care nu numai ca nu satisfac exigentele organismelor euro-atlantice, dar agraveaza si mai mult suferintele inutile ale majoritatii a populatiei.



            O asemenea mãsurã o reprezintã si solutia gãsitã de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei, în rezolvarea problemelor din domeniu, care pretinde “transformarea” si desfiintarea a numeroase spitale, precum si reducerea numãrului de paturi la 4 (patru), pentru fiecare o mie de locuitori, motivând cã aceastã proportie existã în statele Uniunii Europene, desi, personal, nu cred cã U.E. a pus aceastã conditie, României.

            Sã nu stie, oare, “onorabilii” din Ministerul Sãnãtãtii si Familiei cã numãrul persoanelor din România care se îmbolnãvesc, chiar de maladii “eradicate” an unele state europene, este de “n” ori mai mare decât în acele tãri? Sã nu cunoascã faptul cã, în statele U.E., existã spitale particulare care asigurã internarea si tratarea cetãtenilor, fãrã nici o limitã de paturi, dar ca locuitorii acelor tari europene asi permit sa apeleze la serviciile particulare, ceea ce nu se poate spune despre români?
            Sã nu fi auzit, oare, “onorabilii” mentionati mai sus cã persoanele din statele membre U.E., al cãror unic venit îl constituie salariul, câstigã cel putin 8-10 euro, dolari  etc. pe orã, iar salariul pentru o saptãmânã de lucru (5 zile lucrãtoare), le asigurã hrana, întretinerea locuintelor – energia termicã, electricã, apa, salubritatea, etc. pentru o lunã întreagã, din restul banilor câstigati lunar putând sã îsi cumpere bunuri de folosintã îndelungatã, inclusiv autoturism si locuintã?
            În perioada anilor 1996-2000, un faimos ministru al industriei si comertului a declarat, public, cã el nu aprobã “importul de medicamente, dacã nu obtine profit”!

            Am publicat, la timpul respectiv, un articol în ziarul de specialitate “Economistul”, intitulat “Câstigul cu orice pret”, în care stigmatizam iresponsabilitatea personajului în cauzã, fatã de sãnãtatea populatiei. “Mercantilul” personaj a fost schimbat si a continuat importul medicamentelor.
            Dacã mãsurile preconizate de Ministerul Sãnãtãtii si Familiei ar fi motivate de îmbunãtãtirea stãrii de sãnãtate a populatiei sau de mãrirea veniturilor, pentru cei care trãiesc sub limita subzistentei, nu ar mai fi atâtea proteste de stradã.
            Spre sfârsitul anului 2002, se anunta cã România are un minus de 5000 (cinci mii) de medici si cã în unele judete, de exemplu, an Tulcea, dar si altele, sunt sub 10 medici pentru un întreg judet. S-au completat locurile?!


Ministrul Sanatatii, Daniela Bartos

            Sigur cã toate mãsurile de “reducere” a oricãror conditii ce privesc minimul de “sigurantã socialã” au ca justificare lipsa de fonduri bãnesti afectate Ministerului Sãnãtãtii si Familiei. Dar nu cu mãsuri de reducere a protectiei sãnãtãtii publice se asigurã primirea României în Uniunea Europeanã.
            Consider cã încã se mai pot lua mãsuri de aplicare a unor legi europene, cum sunt cele care privesc plata de taxe si impozite sau cele referitoare la confiscarea bunurilor si valorilor a cãror provenientã nu poate fi justificatã, sau a cãror introducere în tarã a fost fãcutã clandestin (cei în cauzã plãtind si amenzi substantiale).
            Dacã în România s-ar face o reformã monetarã prin introducerea monedei euro cu anticipatie, nu ar mai fi nevoie de cheltuieli inutile, de “eventualul leu greu, ori vesel”, si nici de împrumuturi de la organismele internationale, dacã îmbogãtitilor fraudulos din 1990 si pânã în prezent li s-ar confisca bunurile si valorile pentru care nu au justificarea plãtii taxelor si impozitelor legale.
            Existã si alte mãsuri legale de stopare a infractionalitatii si de redresare a economiei nationale, despre acestea, însã, vã vom relata într-unul din numerele viitoare ale ziarului.


 Sumar O coruptie, douã coruptii Ziaristii, pentru întarirea fortei presei