| "Societatea nu are dreptul să mă judece, când
nu este în stare să mă apere" Istrate Micescu |
|
NUMARUL 10 |
| Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor
omului Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă |
||
![]() |
PE BANII DUMNEAVOASTRA TESTAMENTUL - UN ACT
DE CARE
NU SE MAI FACE UZ, DATORITA IGNORANTEI |
|
avocat Louise GHEORGHE |
Potrivit art. 802 Cod civil, „Testamentul este un act revocabil, prin care
testatorul dispune, pentru timpul încetãrii sale din viatã,
de tot sau parte din avutul sãu“.
Desi este un act juridic de o covârsitoare însemnãtate, în
el regãsindu-se ultimile dorinte ale testatorului, si are implicatii
nu numai de naturã patrimonialã, ci si - mai ales - morale,
majoritatea oamenilor nu mai recurg la întocmirea unui testament, interpretând
gresit caracterul revocabil al acestuia, si preferã sã-si exprime
ultima dorintã în cuprinsul unui act de vânzare-cumpãrare,
act ce implicã taxe coplesitoare (suma se calculeazã în
functie de valoarea bunurilor supuse vânzãrii-cumpãrãrii),
ajungându-se la milioane si zeci de milioane de lei), în loc sã
dispunã, prin testament, act prin care-si pot exprima ultima dorintã,
achitând doar o taxã fixã, în cuantum de 77.000 lei
(conform Legii nr. 146/1997 cu modificãrile ulterioare).Mai mult decât
atât, dispozitiile testamentare nu reprezintã un act juridic solemn,
aceasta însemnând cã testamentul nu trebuie neapãrat
sã fie îmbrãcat în forma autenticã. Cu alte
cuvinte, testamentul trebuie sã fie scris, datat si semnat de testator,
nu neapãrat si autentificat, el producând aceleasi efecte fie cã
este în forma olografã (scris de mânã), fie cã
este autentificat la notariat.
Interpretarea gresitã a esentei
cuvântului „revocabil“, în contextul privitor la testament, a creat
situatii dramatice, am putea spune, în sensul în care cel ce vrea
sã-si exprime ultima dorintã, n-o face, pentru cã nu are
bani sã achite taxele notariale aferente unei vânzãri-cumpãrãri,
iar despre testament are falsa impresie cã nu este valabil, retinând
doar cã el poate fi atacat, plecând urechea la ceea ce spun, din
pãcate, mult prea multi necunoscãtori, care dau sfaturi proaste
de genul „nu face testament, cã este revocabil, mai bine fã vânzare-cumpãrare,
cã asta e valabilã, si nu poate fi atacatã!“ Astfel încât,
sunt numeroase situatiile în care ultima dorintã nu poate fi exprimatã,
si omul moare, ducând-o cu el în mormânt, de unde n-o mai
poate exprima vreodatã. Îi sfãtuiesc pe cei care nu sunt
de specialitate, sã nu mai dea sfaturi neavenite, pentru cã fac,
înainte de toate, un mare pãcat, iar pe cei care vor sã
afle ce pot face în asemenea situatii, îi sfãtuiesc sã-i
întrebe pe cei autorizati, în caz contrar, putem spune, fãrã
rãutate, cã îsi meritã durerea provocatã de
imposibilitatea exprimãrii ultimei dorinte. Trebuie retinut faptul cã
orice act poate fi atacat în instantã, indiferent dacã este
de vânzare-cumpãrare sau testament, si dacã se constatã
cã sunt motive temeinice pentru anularea actului, acesta va fi anulat.
Nu asta este esenta cuvântului „revocabil“, atunci când vorbim de
testament, ci faptul cã atâta timp cât este în viatã,
testatorul poate reveni asupra manifestãrii sale de vointã, modificând
sau anulând dispozitiile unui testament întocmit anterior, fie de
mâna testatorului, fie întocmit de notar. Cu alte cuvinte, el, testatorul,
poate revoca oricând un testament întocmit tot de el. Asta înseamnã
cã testamentul este esentialmente revocabil, si nu faptul cã poate
fi atacat în instantã! De exemplu, dacã face un testament
prin care-i lasã întreaga mostenire fiului (sau vecinului), si
ulterior constatã cã acesta nu meritã, el, testatorul,
poate revoca acest testament, si poate face altul, prin care-i lasã fie
o parte, fie toatã mostenirea, unei alte persoane. Prin întocmirea
noului testament, cel vechi este revocat. Cât timp trãieste, testatorul
poate reveni asupra manifestãrii sale de vointã, modificând
sau anulând dispozitiile unui testament anterior, indiferent de forma
pe care o îmbracã oricare dintre testamente.
Cu privire la testamentul scris de mâna testatorului, acesta
prezintã urmãtoarele avantaje:
- poate fi fãcut oricând, oriunde si fãrã ajutorul
nimãnui;
- permite pãstrarea secretului asupra dispozitiilor de ultimã
vointã;
- este supus formalitãtilor cele mai simple (sã fie scris, datat
si semnat de mâna testatorului). Cu privire la datã, este bine
sã fie indicatã inclusiv ora la care a fost redactat) desi nu
este obligatorie), pentru a se putea stabili care este ultimul testament, în
situatia în care apar douã testamente cu dispozitii contradictorii,
redactate în aceeasi zi, pentru cã ultimul este cel valabil, cel
anterior fiind revocat de cel nou.
Este adevãrat cã un testament olograf implicã si unele
neajunsuri, în sensul cã dacã testatorul îl întocmeste
fãrã a fi asistat de un jurist, se poate întâmpla
ca prevederile testamentare sã fie defectuos exprimate si sã dea
nastere la interpretãri, dupã cum, se poate ca testatorul sã-l
redacteze sub influenta altor persoane, interesate de avantajele oferite de
prevederile testamentare, astfel încât este bine ca testatorul sã
apeleze la o persoanã de specialitate. De asemenea, testamentul olograf
poate fi distrus sau ascuns, fãrã posibilitatea gãsirii
lui ulterioare. Dincolo de aceste dezavantaje, testamentul olograf rãmâne
posibilitatea cea mai simplã prin care cineva îsi poate explima
ultima dorintã, fiind la îndemâna oricui, cu conditia de
a fi scris, datat si semnat de cãtre testator. Acestea sunt singurele
conditii ce trebuie îndeplinite pentru ca testamentul olograf sã
fie valabil si sã producã efecte juridice.
Testamentul autentic are avantajul cã poate fi folosit de cãtre
cei ce nu stiu sã scrie, în prezenta notarului captatia si sugestia
sunt mai greu de realizat, notarul putând asigura realizarea vointei testatorului,
fãrã ca aceasta sã fie influentatã din afarã,
precum si faptul cã un exemplar al testamentului este pãstrat
în arhiva notariatului, astfel încât, chiar dacã se
pierde exemplarul pe care-l primeste testatorul, oricând se poate obtine
dovada existentei lui, printr-o cerere adresatã notarului, care a întocmit
actul în formã autenticã. Singurele dezavantaje pe care
le prezintã încheierea testamentului la notar, sunt acelea cã
necesitã timp mai îndelungat, precum si cheltuieli materiale, si
nu asigurã secretul dispozitiilor de ultimã vointã. Apreciez
cã nu sunt inconveniente notabile, astfel încât oricine poate
acoperi taxele aferente, spre a îmbrãca în formã autenticã
ultima sa dorinta exprimatã în scris.
Concluzia ce se desprinde din toate aspectele prezentate aici, este aceea cã
nu trebuie sã mai aruncati banii (si asa putini!) pe fereastrã,
plãtind taxe coplesitoare pentru vânzare-cumpãrare, ci trebuie
sã ascultati staful specialistilor, nu al neavenitilor, si sã
faceti un testament, care, întocmit fiind cu respectarea conditiilor aici
expuse, este perfect valabil si poate fi dus la îndeplinire de cei în
favoarea cãrora ati testat.
| Dreptul
la aparare - sub controlul puterii ? |