APADOR-CH, Federatia Internationala Helsinki pentru drepturile omului, a apostrofat autoritatile române pentru modul in care a propus modificarea legislatiei care reglementeaza supravegherea cetatenilor de catre serviciile secrete. Într-o scrisoare trimisa celor doua camere ale Parlamentului, APADOR-CH afirma ca drepturile individuale ale românilor vor fi "serios amenintate", daca legislativul nu modifica actuala legislatie din domeniul sigurantei nationale, astfel încât "sa stapâneasca puterile serviciilor secrete, sa protejeze si sa consfinteasca rolul justitiei în problemele de supraveghere". Gabriel Andreescu, sef de proiect în cadrul APADOR-CH, a declarat postului de radio Europa Libera ca Federatia Internationala Helsinki acuza Legea 51 din 1991 (Legea sigurantei nationale), care încalca anumite drepturi si libertati într-un stat democratic. APADOR-CH s-a referit in mod special la prevederea care acorda unui procuror dreptul de a elibera hotarâri de punere sub supraveghere. "Lucrul acesta este prezent în legislatia româneasca împotriva unor principii care au fost standartizate de catre Consiliul Europei - a declarat Gabriel Andreescu pentru Europa Libera. Exista o recomandare 1402, care a fost adoptata în 1999, în care, în mod clar, se face referirea la necesitatea unui mandat judecatoresc. O alta chestiune este limitarea mandatului acestor decizii ale procurorului, respectiv ale judecatorului care îl elibereaza. În actuala legislatie, adica conform Legii 51 din 1991, nu exista o limita. Actualele prevederi fac un pas înainte, punând o limita de supraveghere pâna la maximum un an de zile. Acea recomandare a Consiliului Europei, despre care vorbeam, este însa mult mai ferma. Ea cere statelor membre ale Consiliului Europei, deci si României, sa se limiteze cel mult la trei luni. România este parte a Consiliului, vrea sa adopte o legislatie în materie si, în ciuda unei recomandari foarte limpezi, se multiplica cu patru limita CE. O alta chestiune vizeaza inexistenta unor masuri de informare a celor vizati despre supravegherea lor. Lucrul acesta se întâmpla în mod curent în societatile occidentate. Exista reclamatii în legatura cu activitatile unei persoane, iar serviciile de informatii, pe baza unor probe, cer o aprobare judecatoreasca. Aceasta se da si în intervalul de timp limitat la trei luni. La capatul acestei perioade, serviciul de informatii respectiv anunta persoana ca a fost pusa sub ascultare. Nimic, în acest caz, într-o astfel de situatie în România".
            APADOR-CH atrage atentia ca exista riscul ca procurorii sa actioneze la comenzi politice, dat fiind ca Procuratura se afla în subordinea ministrului justitiei, care este membru al executivului. Federatia Helsinki recomanda insistent ca autorizatiile de urmarire si ascultare a telefoanelor sa fie semnate de judecatori, adica de catre reprezentantii puterii independente a justitiei. (T.F.)