"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu
NUMARUL
13
Mai 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă

pagina cititorului

avocat Catalin Petrica RADU


           Când cititi aceste rânduri, am vrea sa va gânditi ca, in situatia de fata, avocatul care va raspunde este aidoma unui medic care nu poate pune un diagnostic perfect, decât dupa ce “atinge“ pacientul. Raspunsurile noastre tin cont numai de elementele pe care dumneavoastra ni le-ati oferit si pe care noi nu le putem verifica. Daca dumneavoastra nu ne-ati relatat corect sau nu ne-ati spus totul, raspunsul nostru va fi, si el, la fel.


Actiune în grãnituire viciatã de expertizã

            Frusina ROMAN – Bucuresti
            Între d-na Roman si dl. Gh. B. s-a derulat un proces de anulare a titlului de proprietate al acestuia din urma, litigiu rezolvat în sensul valabilitãtii actului; ca în majoritatea litigiilor privind fondul funciar, a fost efectuatã o expertizã topograficã.
            Ulterior finalizãrii acestui proces, dl Gh. B. deschide o actiune în grãnituire solicitând delimitarea proprietãtilor intravilane apartinând dumisale si, respectiv, d-nei Roman. Aproape inerent, instanta investitã cu aceastã cauzã dispune efectuarea unei alte expertize tehnice topografice care sã stabileascã linia hotarului.
            Expertul numit, fãrã a efectua mãsurãtori complete (motivând aceasta prin împiedicarea operatiunii de cãtre dna. Roman), îsi însuseste expertiza realizatã anterior în cauzã privind nulitatea titlului, propunând aceeasi linie de hotar sugeratã de primul expert. În perioada iunie-noiembrie 2002, consecutiv obiectiunilor ridicate de ambele pãrti, se depun la dosar mai multe completãri ale expertizei, una dintre acestea propunând si o a doua variantã a liniei de hotar, aceasta din urmã având la bazã schita cadastralã, întocmitã cu ocazia eliberãrii titlurilor de proprietate ale celor douã pãrti.
            Desi este evident cã între douã imobile limitrofe nu pot exista douã linii de hotar, din dorinta de a nu mai tergiversa finalizarea cauzei, instanta pronuntã o hotãrâre prin care dispune grãnituirea conform primei variante – cea arãtatã si în expertiza din primul litigiu.
            Dna. Roman declarã apel împotriva acestei sentinte. De asemenea, între timp, obtine si o adresã a Prefecturii prin care i se aduce la cunostintã cã titlul adversarului dumisale a fost întocmit pentru o suprafatã mult mai mare decât cea la care era îndreptãtit.
Este profund nemultumitã de modul în care organele competente si-au îndeplinit sarcinile.
           O primã precizare se impune: primul proces a avut drept obiect desfiintarea titlului de proprietate al oponentului dvs., nu stabilirea conturului proprietãtilor, deci actiunea în grãnituire este justificatã; chiar dacã expertul numit în primul litigiu a evidentiat în schita-anexã a raportului si o linie de hotar, aceasta nu a fost consfintitã prin hotãrârea instantei.
            Este absolut regretabil modul în care s-au derulat expertizele în cadrul procesului de grãnituire. Chiar dacã este adevãrat ceea ce sustine expertul cu privire la faptul cã l-ati împiedicat sã vã mãsoare imobilul, dumnealui putea sã apeleze la politie sau la parchet pentru a vã obliga sã permiteti efectuarea expertizei. Mai ales cã, asa dupã cum a statuat fostul Tribunal Suprem prin decizia nr. 1989/1987, „în cazul grãnituirii, expertul are îndatorirea sã stabileascã hotarul care desparte terenurile pãrtilor în proces, prin determinãri tehnice exacte, iar nu sã propunã, în mod arbitrar, douã variante”.
            În opinia noastrã, nici prima expertizã nu este la adãpost de criticã, în special sub aspectul cã ar fi trebuit sã tinã seama de schita întocmitã cu prilejul operatiunilor premergãtoare eliberãrii titlului de proprietate.
            În ceea ce priveste adresa Prefecturii, nu vã este de un foarte mare ajutor, titlul de proprietate al vecinului dvs. fiind valabil atâta timp cât nu existã o hotãrâre judecãtoreascã prin care sã fie declaratã nulitatea acestuia. Întrucât nu cunoastem temeiul primului proces derulat între dvs. si vecin, nu putem aprecia dacã mai puteti formula o altã actiune pentru desfiintarea actului, sau vi se poate opune autoritatea lucrului judecat.
            Sesizarea organelor despre care ne-ati scris nu poate fi fãcutã decât direct de dvs.


Complicitate sau nu?

           Vasile UNGUREANU – Penitenciarul Jilava
            Dl. V. Ungureanu a fost patronul barului în care s-a pus la cale atentatul cu bombã de la Suceava, din 1995. Cunoscând pe unul dintre atentatori, a fost pus sub acuzare si condamnat pentru complicitate la infractiunea amintitã.
            Se considerã o victimã a împrejurãrilor si a masinatiunilor organelor de urmãrire penalã. Doreste sã studiem dosarul si sã mediatizãm cazul.
            Pentru a putea consulta dosarul este nevoie sã fim angajati în calitate de apãrãtor, printr-un contract de asistentã juridicã.
            Atâta timp cât nu avem câteva dovezi în sprijinul nevinovãtiei dvs., nu putem sã ne luãm rãspunderea de a pune sub semnul îndoielii o hotãrâre definitivã.

Organe competente a cerceta cazurile de fals

           Gheorghe FILARET – Arad
            Dl. Filaret considerã cã o colegã de serviciu se face vinovatã de fals intelectual cu ocazia semnãrii condicii de prezentã în unitatea în care îsi desfãsoarã activitatea, în perioada în care aceasta era internatã. Ancheta administrativã a acestei situatii a stabilit nevinovãtia persoanei incriminate.
            Doreste sã stie care este organul judiciar competent sã instrumenteze un asemenea caz.
           Pentru infractiunile de fals si uz de fals, urmãrirea penalã (strângerea probelor) este realizatã de cãtre politie, deci trebuie sã formulati o plângere penalã la Politia Arad.
            Totusi, dorim sã vã punem în gardã cã, dacã organele în drept – politia, parchetul si, eventual, instanta – stabilesc cã învinuirea este nedreaptã si ati înaintat plângerea cu rea-credintã, riscati sã fiti pus sub acuzare pentru infractiunea prevazutã de art. 259 Cod penal – denunit calomnios – si sunteti pasibil de închisoare de la 6 luni la 5 ani.


 Sumar Articolul precedent Articolul urmator