| "Societatea nu are dreptul să mă judece, când
nu este în stare să mă apere" Istrate Micescu |
|
NUMARUL 13 Mai 2003 |
| Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor
omului Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă |
||
![]() |
pagina cititorului |
|
avocat Catalin Petrica RADU |
|
Când cititi aceste rânduri, am vrea sa va gânditi ca, in situatia de fata, avocatul care va raspunde este aidoma unui medic care nu poate pune un diagnostic perfect, decât dupa ce “atinge“ pacientul. Raspunsurile noastre tin cont numai de elementele pe care dumneavoastra ni le-ati oferit si pe care noi nu le putem verifica. Daca dumneavoastra nu ne-ati relatat corect sau nu ne-ati spus totul, raspunsul nostru va fi, si el, la fel. |
Frusina
ROMAN – Bucuresti
Între d-na Roman si dl. Gh. B. s-a derulat un proces de anulare a titlului
de proprietate al acestuia din urma, litigiu rezolvat în sensul valabilitãtii
actului; ca în majoritatea litigiilor privind fondul funciar, a fost
efectuatã o expertizã topograficã.
Ulterior finalizãrii acestui proces, dl Gh. B. deschide o actiune în
grãnituire solicitând delimitarea proprietãtilor intravilane
apartinând dumisale si, respectiv, d-nei Roman. Aproape inerent, instanta
investitã cu aceastã cauzã dispune efectuarea unei alte
expertize tehnice topografice care sã stabileascã linia hotarului.
Expertul numit, fãrã a efectua mãsurãtori complete
(motivând aceasta prin împiedicarea operatiunii de cãtre
dna. Roman), îsi însuseste expertiza realizatã anterior
în cauzã privind nulitatea titlului, propunând aceeasi
linie de hotar sugeratã de primul expert. În perioada iunie-noiembrie
2002, consecutiv obiectiunilor ridicate de ambele pãrti, se depun la
dosar mai multe completãri ale expertizei, una dintre acestea propunând
si o a doua variantã a liniei de hotar, aceasta din urmã având
la bazã schita cadastralã, întocmitã cu ocazia
eliberãrii titlurilor de proprietate ale celor douã pãrti.
Desi este evident cã între douã imobile limitrofe nu pot
exista douã linii de hotar, din dorinta de a nu mai tergiversa finalizarea
cauzei, instanta pronuntã o hotãrâre prin care dispune
grãnituirea conform primei variante – cea arãtatã si
în expertiza din primul litigiu.
Dna. Roman declarã apel împotriva acestei sentinte. De asemenea,
între timp, obtine si o adresã a Prefecturii prin care i se aduce
la cunostintã cã titlul adversarului dumisale a fost întocmit
pentru o suprafatã mult mai mare decât cea la care era îndreptãtit.
Este profund nemultumitã
de modul în care organele competente si-au îndeplinit sarcinile.
O primã precizare se impune: primul proces a avut drept obiect desfiintarea
titlului de proprietate al oponentului dvs., nu stabilirea conturului proprietãtilor,
deci actiunea în grãnituire este justificatã; chiar dacã
expertul numit în primul litigiu a evidentiat în schita-anexã
a raportului si o linie de hotar, aceasta nu a fost consfintitã prin
hotãrârea instantei.
Este absolut regretabil modul în care s-au derulat expertizele în
cadrul procesului de grãnituire. Chiar dacã este adevãrat
ceea ce sustine expertul cu privire la faptul cã l-ati împiedicat
sã vã mãsoare imobilul, dumnealui putea sã apeleze
la politie sau la parchet pentru a vã obliga sã permiteti efectuarea
expertizei. Mai ales cã, asa dupã cum a statuat fostul Tribunal
Suprem prin decizia nr. 1989/1987, „în cazul grãnituirii, expertul
are îndatorirea sã stabileascã hotarul care desparte terenurile
pãrtilor în proces, prin determinãri tehnice exacte, iar
nu sã propunã, în mod arbitrar, douã variante”.
În opinia noastrã, nici prima expertizã nu este la adãpost
de criticã, în special sub aspectul cã ar fi trebuit sã
tinã seama de schita întocmitã cu prilejul operatiunilor
premergãtoare eliberãrii titlului de proprietate.
În ceea ce priveste adresa Prefecturii, nu vã este de un foarte
mare ajutor, titlul de proprietate al vecinului dvs. fiind valabil atâta
timp cât nu existã o hotãrâre judecãtoreascã
prin care sã fie declaratã nulitatea acestuia. Întrucât
nu cunoastem temeiul primului proces derulat între dvs. si vecin, nu
putem aprecia dacã mai puteti formula o altã actiune pentru
desfiintarea actului, sau vi se poate opune autoritatea lucrului judecat.
Sesizarea organelor despre care ne-ati scris nu poate fi fãcutã
decât direct de dvs.
Complicitate sau nu?
Vasile UNGUREANU – Penitenciarul Jilava
Dl. V. Ungureanu a fost patronul barului în care
s-a pus la cale atentatul cu bombã de la Suceava, din 1995. Cunoscând
pe unul dintre atentatori, a fost pus sub acuzare si condamnat pentru complicitate
la infractiunea amintitã.
Se considerã o victimã a împrejurãrilor si a masinatiunilor
organelor de urmãrire penalã. Doreste sã studiem dosarul
si sã mediatizãm cazul.
Pentru a putea consulta dosarul este nevoie sã fim angajati în
calitate de apãrãtor, printr-un contract de asistentã
juridicã.
Atâta timp cât nu avem câteva dovezi în sprijinul
nevinovãtiei dvs., nu putem sã ne luãm rãspunderea
de a pune sub semnul îndoielii o hotãrâre definitivã.
Organe competente a cerceta cazurile de fals
Gheorghe FILARET – Arad
Dl. Filaret considerã cã o colegã de serviciu se face
vinovatã de fals intelectual cu ocazia semnãrii condicii de
prezentã în unitatea în care îsi desfãsoarã
activitatea, în perioada în care aceasta era internatã.
Ancheta administrativã a acestei situatii a stabilit nevinovãtia
persoanei incriminate.
Doreste sã stie care este organul judiciar competent sã instrumenteze
un asemenea caz.
Pentru infractiunile de fals si uz de fals, urmãrirea penalã
(strângerea probelor) este realizatã de cãtre politie,
deci trebuie sã formulati o plângere penalã la Politia
Arad.
Totusi, dorim sã vã punem în gardã cã, dacã
organele în drept – politia, parchetul si, eventual, instanta – stabilesc
cã învinuirea este nedreaptã si ati înaintat plângerea
cu rea-credintã, riscati sã fiti pus sub acuzare pentru infractiunea
prevazutã de art. 259 Cod penal – denunit calomnios – si sunteti pasibil
de închisoare de la 6 luni la 5 ani.
| Articolul
urmator |