(urmare din numãrul trecut)
            -  Consiliul director compus din minim trei persoane (si aceastã prevedere a legii poate fi un argument în favoarea fondãrii, de cãtre mai multe persoane; dacã este un singur membru-fondator, trebuie ca celelalte douã persoane sã fie cooptate din afara fundatiei, iar dacã nu se pot gãsi acestia, în termen de 1 an, fundatia este în pericol de a fi desfiintatã). În momentul constituirii fundatiei, fondatorul (sau fondatorii) pot desemna structura consiliului; dacã nu se doreste aceasta, în statut trebuie prevãzutã modalitatea de desemnare, ulteriora, a componentei acestui organ colegial. Dintre membrii sãi, sau chiar dintre membrii fundatiei, consiliul poate delega o persoanã care sã aibã drept de semnãturã si sã reprezinte (în sens juridic), fundatia si alte atributii executive. În statut, se va prevedea modalitatea asigurãrii interimatului pentru situatia în care, aceastã persoanã este în imposibilitate de a-si exercita atributiile. Tot în statut, se va stabili si modul de functionare a consiliului (sedinte ordinare/extraordinare etc).
            - Comisia de cenzori/cenzori, dupã cum fundatia are sub sau peste 100 de membrii, rolul acestui organ fiind acela de verificare a modului în care sunt fo-losite resursele persoanei juridice. Recomand ca, încã din start, sã se prevadã o comisie (minim 3, 2 dintre ei fiind membrii fundatiei, iar cel putin unul fiind obligatoriu contabil autorizat sau expert contabil) pentru cã, dacã în decursul vremii se va depãsi numãrul de 100 de membrii, va trebui schimbat statutul fundatiei si reluatã o parte din procedura de con-stituire a acesteia, cu costurile de rigoare. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.În cazul fundatiei, nu este necesarã constituirea si functionarea adunãrii generale, rolul acesteia fiind preluat de consiliul director.
            - Consiliul director este organul care poate decide înfiintarea unei filiale. Aceleasi conditii si aspecte, ca la pct. 1, cu exceptia faptului cã membrii filialei nu pot avea calitatea de „membrii-fondatori“ si filiala fundatiei nu poate avea alt obiect de activitate decât „fundatia-mamã“. Constituirea unei filiale nu se poate face decât dupã parcurgerea tuturor etapelor pentru înfiintarea fundatiei.
Nu este necesar ca patrimoniul filialei sã aibã acelasi cuantum cu al fundatiei, însã trebuie sã fie suficient pentru realizarea obiectului de activitate. Filiala trebuie sã aibã, si ea, un sediu. Procedura de constituire este asemãnãtoare cu a fundatiei, cu anumite particularitãti.
            Având patrimoniu distinct, este necesar ca si filiala sã aibã propriul cenzor/ comisie de cenzori.
            - Primul pas pentru constituirea fundatiei îl reprezintã obtinerea certificatului de disponibilitate a denumirii. Aceastã denumire nu va putea contine sintagma sau cuvinte specifice autoritãtilor si institutiilor publice (spital, policlinicã, sanatoriu, cabinet etc.) ori a unor profesii liberale („Medici Reiki“) sau a altor activitãti cu reglementãri proprii.
            - Costuri estimative de înfiintare a fundatiei constând în redactarea cererilor si redactarea actelor constitutive, autentificarea si, respectiv, legalizarea acestora timbrarea cererilor, aproximativ 5 milioane de lei +/-25%, tolerantã rezultând din onorariile notariale (variazã în functie de cabinetele notariale la care se apeleazã). La aceste costuri, trebuie adãugate cele referitoare la deplasãri si întocmirea cãrtii funciare, respectiv a expertizãrii bunurilor în naturã, dar si actul de donatie al bunurilor în naturã. Înfiintarea filialei va necesita cam 50-60% din costurile de constituire a unei fundatii.