“În 2002, Curtea Supremã de Justitie a avut pe rol 40.000 de cauze, din care a solutionat 26.000. Un sfert din recursurile în anulare, solutionate de Curtea Supremã de Justitie, sunt respinse”. Asa a declarat, într-o emisiune -televizatã, Presedintele Curtii Supreme de Justitie, judecãtor Paul Florea. O statisticã de-a dreptul cumplitã, privind gradul de încãrcare cu procese al Curtii, dar si mai îngrozitoare, în ceea ce priveste institutia recursului în anulare, atât pentru justitiabili, cât si pentru actul de justitie; dacã ne gândim la ce înseamnã, în realitate, cifrele fãcute public de presedintele celei mai înalte instante a tãrii, putem sã ne îngrozim: înseamnã cã prima instantã a tãrii a admis 3/4 (trei sferturi) din aceste recursuri în anulare. Înseamnã cã pentru trei pãtrimi dintre dosarele ajunse pe rolul Curtii, ca urmare a promovãrii unor recursuri în anulare, de cãtre Procurorul general, Joita Tãnase, instantele inferioare nu au solutionat corect si legal cauzele. Înseamnã, prin urmare, cã pentru tot atâtia petenti, justitiabili, Justitia ar fi gresit. Dacã numai un sfert din recursurile în anulare nu se justificã, dar trei sferturi, da, înseamnã, deci, cã Procurorul general e mai bine pregãtit decât judecãtorii (numãrati în complete de câte unul, sau trei), care au solutionat acele cauze.
            Dar dacã nu e asa? Dacã a gresit Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, atunci când a promovat unele recursuri în anulare – pentru cã, la urma urmei, nu el pregãteste dosarele, ci armata de procurori, din cadrul institutiei?
            Sã nu uitãm cã Procurorul general al Pachetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, este numit de presedintele tãrii, la propunerea Ministului Justitiei. Sã nu uitãm nici cã ministrul face parte din Executiv.
            Ceea ce înseamnã cã, pentru 3/4 dintre solutiile pronuntate de instante, definitiv si irevocabil, dar ajunse pe rolul Curtii Supreme, în urma promovãrii recursurilor în anulare, Justitia este dictatã de Executiv. Desi Constitutia prevede separarea puterilor în Stat.