Evident, în mod normal meciul ar fi fost câstigat de român, dar situatia din „teren“ - ringul de box - a fost catalogatã drept „remizã“. Maniera de depunctare/punctare a arbitrilor a fost compensatã, însã, de boxerul român, care a detinut controlul, în opt din cele douãsprezece reprize ale meciului, americanul Paul Spadafora fiind dominat clar. Ce au fãcut arbitrii? Au punctat egal loviturile: desi a fost vorba de 344 lovituri ale lui Leonard, fatã de 259 lovituri ale lui Spadafora! O statisticã a postului de televiziune HBO a estimat cã Doroftei ar fi trebuit sã câstige cu 117 la 111 meciul. Diferenta nu este extrem de mare, în favoarea românului, dar statistica a fost fãcutã de un important post de televiziune publicã... american! Dacã tinem cont cã, totusi, americanii au catalogat ca „egal“ meciul, atunci, putem spune si cã americanii au „maniere“ total diferite de cele mioritice, unde un asemenea rezultat ar fi putut fi întors în favoarea ambilor concurenti. Cã sportul românesc mai are resurse, este evident. Lupta pentru titlul de campion mondial la box, în variantele WBA si IBF, a dovedit, încã o datã, cã sportivii români dispun de multã vointã, de mult bun simt si, nu, în ultimul rând, de vointã de învingãtor. Chiar si „singur împotriva tuturor“ cum este cazul marelui nostru boxer Leonard Doroftei! Acesta, desi se trage dintr-o tarã unde moralitatea este serios pusã sub semnul întrebãrii, a luptat pentru victorie, victorie care nu i-a fost luatã de cãtre adversar ci, de cãtre juriu. Dar, chiar si asa, evidenta nu a putut fi cu totul rãsturnatã.