Tãnase Joita si Parchetul CSJ dati în judecatã de APADOR-CH

            Într-un comunicat dat publicitãtii la sfârsitul lunii mai, de MEDIAFAX, APADOR-CH anuntã cã a dat în judecatã Parchetul Curtii Supreme de Justitie si pe Procurorul general, Tãnase Joita, pentru cã nu au executat o sentintã definitivã si irevocabilã, privind liberul acces la informatiile publice, mai exact privind supravegherea persoanelor.
            În comunicat se aratã cã, într-o plângere înaintatã presedintelui Curtii de Apel Bucuresti, în data de 22 mai, Asociatia pentru Apãrarea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki a chemat în judecatã atât Parchetul Curtii Supreme de Justitie, cât si pe procurorul general, Tãnase Joita, cerând sã se constate cã au încãlcat prevederile legale prin neexecutarea sentintei din 20 decembrie 2002 a Tribunalului Bucuresti în termen de cel mult 30 de zile de la rãmânerea ei irevocabilã.
            Asociatia a mai cerut amendarea procurorului general, conform Legii contenciosului administrativ, cu o sumã zilnicã, începând din 20 mai 2003, prima zi de întârziere a executãrii sentintei civile, si pânã la data executãrii hotãrârii judecãtoresti.
            În plângere, se mai solicitã obligarea pârâtilor la plata de daune pentru întârziere, în cuantum de un milion de lei pe zi, începând din 20 mai 2003 si pânã la data executãrii hotãrârii judecãtoresti, dar si la cea a cheltuielilor de judecatã.
            Între APADOR-CH si Ministerul Public - Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie a existat un litigiu - solutionat definitiv si irevocabil - având ca obiect aplicarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.
            Litigiul a debutat când APADOR-CH a cerut Parchetului Curtii Supreme de Justitie comunicarea în scris a mai multor informatii de interes public, ce rezulta din activitatea ministerului si care se referã la supravegherea persoanelor.
            APADOR-CH cerea sã i se comunice numãrul de autorizatii de efectuare a unor acte în scopul culegerii de informatii, respectiv interceptarea comunicatiilor, cãutarea unor informatii, documente sau înscrisuri pentru a cãror obtinere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect, ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informatiilor pe care acestea le contin, cât si înregistrarea, copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee, dar si la instalareaa de obiecte, întretinerea si ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse.
            Asociatia a mai cerut sã se precizeze câte autorizatii de înregistrãri ale convorbirilor si/sau de imagini au fost solicitate Parchetului pe baza Legii nr. 51/1991 privind siguranta nationalã a României, a Legii nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI sau a Codului de procedurã penalã, în perioada 1990-2002, defalcate pe fiecare an si categorie de acuzatii, câte dintre acestea au fost aprobate si câte au fost ulterior prelungite, în perioada 1990-2002, defalcate si ele, dar si care a fost cea mai mare duratã a unei astfel de supravegheri autorizate.
            Asociatia a mai cerut sã i se comunice câte dintre persoanele, a cãror supraveghere a fost autorizatã de Parchet, au fost trimise în judecatã si câte au fost condamnate, în perioada 1990-2002, defalcat pe fiecare an si categorie de autorizatii, dar si câte dintre persoanele respective au fãcut plângere împotriva actului de autorizare sau a activitãtilor care fac obiectul acestuia si câte plângeri au fost admise.
            Pentru cã nici în urma reclamatiei administrative formulate APADOR-CH nu a obtinut informatiile solicitate, în 16 octombrie 2002 a chemat în judecatã Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, în conformitate cu prevederile Legi privind liberul acces la informatiile de interes public.
            Tribunalul Bucuresti a obligat Parchetul sã comunice toate informatiile solicitate, dar institutia respectivã a declarat recurs împotriva sentintei, respins de Curtea de Apel Bucuresti, ca nefondat, în 17 aprilie 2003, decizia fiind irevocabilã.
            Parchetul a refuzat sã se conformeze acestora si sã comunice informatiile solicitate în cele 30 de zile, prevãzute de lege, motiv pentru care APADOR-CH a chemat în judecatã atât institutia, cât si pe procurorul general, Tãnase Joita.
            Din datele pe care le-am obtinut la redactie, tot mai multe persoane, aflate în stare de cercetare sau arest, s-au adresat cu cereri privind modul în care le-au fost ascultate telefoanele.
            Sã nu uitãm faptul cã sunt câteva cazuri în care persoanele cercetate/ba chiar condamnate, au fost aduse în fata justitiei ca urmare a unor probe indirecte, sau îndoielnice dar si ca urmare a ascultãrii, cel putin dubioase - a telefoanelor acestora sau a punctelor de vedere exprimate de persoane aflate în arest.
            De la cine primeste bani procurorul general al României? De la noi, cetãtenii, prin Ministerul Justitiei, evident.