putere si justitie          Recuzarea „en gros“ a justitiei * pretul abuzului de drept
	avocat Vasile TOPÂRCEANU

            În orice stat civilizat, cu minimum de justitie, recuzarea unui judecãtor sau a unui complet de judecatã format din mai multi judecãtori, este un semn al statului de drept.
            Recuzarea este o institutie proceduralã care se materializeazã în dreptul unei pãrti în proces de a cere sa nu judece cauza un judecãtor, pentru motive temeinice.
            Astãzi ne vom referi la recuzarea prevãzutã de Codul de procedurã civilã pentru cã, într-o cauzã în care apãram o parte, în fata Curtii de Apel Bucuresti partea adversã, o societate comercialã mare, în care sunt actionare alte societãti comerciale mari din Bucuresti, a recuzat toti judecãtorii Curtii de Apel Bucuresti.
            Sã recuzi un judecãtor sau doi-trei, mi se pare ceva serios, dar când recuzi toti judecãtorii unei instante, de nivelul Curtii de Apel Bucuresti, eu cred cã nu este vorba de exercitiul unui drept, ci de abuzul de drept.
            Pentru a vã convinge de sustinerile mele, mã vãd nevoit sã dau cititorului un minim de informatii, fãrã a putea da prilejul adversarului sã se creadã calomniat prin scrisul meu, si nici nu intentionez sã-l calomniez pentru cã nu-mi stã în caracter.
Procesul în cadrul cãruia s-a sãvârsit recuzarea tuturor judecãtorilor se poartã între un urias, care este BUCUR OBOR SA si un pigmeu care este anonima SC ELCO MONDIAL SRL, despre existenta cãreia stiu în aceastã tarã si în Bucuresti doar câteva persoane.
            Uriasul BUCUR OBOR SA are în spate niste firme foarte putenice dintre care, dacã as nominaliza numai una, ar fi suficient sã întelegeti tâlcul acestei povestiri.
Uriasul l-a dat în judecatã pe pigmeu, la Curtea de Arbitraj Comercial, solicitând obligarea acestuia la plata unei sume de aproximativ 600.000.000 lei, reprezentând cota de profit si penalitãti de întârziere, precum si rezolutiunea contractului de asociere în participatiune dintre ele...
            Si Curtea a obligat pe pigmeu la plata a cam 100.000.000 lei si a dispus rezolutiunea contractului si evacuarea pigmeului.
            Si pigmeul a formulat contestatie în anulare, împotriva hotãrârii arbitrale ,care este vãdit nelegalã si netemeinicã.
            În navitatea sa de pigmeu, SC ELCO MONDIAL SRL a solicitat, Curtii de Apel Bucuresti, ca pe cale de ordonantã presedintialã, sã suspende executarea hotãrârii pronuntate de Curtea de Arbitraj, pânã la solutionarea definitivã si irevocabilã a  contestatiei în anulare.
            Colosul despre care vorbeam, pentru a împiedica judecarea cererii de suspendare, a recuzat toti judecãtorii Curtii de Apel Bucuresti.
            Cauza urmeazã a fi trimisã Curtii Supreme de Justitie, pentru a se judeca cererea de recuzare.
            De bunã seamã cã cererea este vãdit neîntemeiatã si este un abuz grav de drept si o insultã la adresa întregii institutii.
            Potrivit art. 29 pct. din Codul de procedurã civilã, recuzarea se poate face verbal sau în scis, pentru fiecare judecãtor în parte.
            Aceasta presupune ca, pentru fiecare dintre zecile de judecãtori ai Curtii, cel care a formulat cererea de recuzare sã aibã cel putin unul dintre motivele legale de recuzare.
            Dacã citim dispozitiile art. 27, din Codul de procedurã civilã, care reglementeazã cauzele de recuzare, cererea de recuzare a tuturor judecãtorilor este un veritabil abuz de drept.
            Si abuzul de drept, sub forma formulãrii abuzive a unei cereri în justitie, se sanctioneazã, rusinos de blând, în România, cu o amendã, între 500.000 si 7.000.000 lei.
            Uriasul din poveste are, pe rolul instantelor din Bucuresti, zeci de procese cu pigmeii si a câstigat, împotriva acestora, la Curtea de Apel Bucuresti, majoritatea proceselor.
            Si atunci, cum se motiveazã aceastã cerere, care frizeazã absurdul?
            Oare, scunda si bãtãioasa patroanã a pigmeului SC ELCO MONDIAL sã fie rudã cu toti judecãtorii Curtii?
            Oare, armata de magistrati sã fie coruptã în întregime, de o firmã anonimã, fãrã putere economicã deosebitã?
            Sã corupi zeci de judecãtori ar trebui miliarde de lei si nu câteva ciocolate sau câteva sticle de bãuturi fine.
            Curtea Supremã va respinge cererea de recuzare si, posibil, va avea curajul sã aplice amenda maximã, de 7.000.000 lei, pentru introducerea abuzivã a cererii.
            Dar, intre timp, uriasul, va investi cu formulã executorie hotãrârea nelegalã a Curtii de Arbitraj Comercial si va trece la executarea silitã a pigmeului, care a îndrãznit sã se judece cu el si sã conteste pretentiile sale.
            Iar dacã pigmeul va obtine, cândva, câstig de cauzã, se va naste un lant de noi procese pentru imtoarcerea executãrii si uriasul va recuza iar judecãtorii, va recuza complete si instante de judecatã întregi, va recuza, chiar si Curtea Supremã de Justitie.
            Pigmeul va da faliment.
            Administratorul mic si curajos poate va face infarct.
            Iar uriasul, îsi va râde în barba, va trece peste cadavre si peste justitie, fãrã teamã si fãrã remuscãri, pentru cã pretul abuzului de drept în România, chiar dacã este criminal, costã cel mult cât o sampanie din import.