"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu
NUMARUL
16
Iunie 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă

Dreptul la cuvânt
 

Procurorul general pârât contra procurorul general reclamant

avocat Graziela BÂRLA

 

            Faptul cã procurorul general al Pachetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie reprezintã o institutie cu o “puternicã” personalitate, nu mai reprezintã un secret pentru mine. Faptul cã, zilnic, Curtea Supremã de Justitie, atât la sectiile penalã, cât si civilã, este pusã sã solutioneze recursuri în anulare, care apar pe rol, precum ciupercile dupã ploaie, nu mai surprinde, de asemenea, pe nimeni.
            Dar cã institutia procurorului general nu mai are mãsurã, si nici "jena", e la fel de evident. Ultimul dintre exemple, este cel al recursului în anulare promovat de cãtre procurorul general Tãnase Joita împotriva hotãrârii judecãtoresti definitive si irevocabile nr. 291/17.05.2003, obtinutã de APADOR-CH, hotãrâre prin care, acelasi procuror general Tãnase Joita, era obligat sã transmitã date statistice privind unele mãsuri de supraveghere a persoanelor. Asa cum afirma APADOR-CH, prin introducerea recursului în anulare împotriva acestei hotãrâri, Tãnase Joita încearcã sã se protejeze “pe sine însusi de consecintele legale ale nerespectãrii unei hotãrâri irevocabile”.
            Prin urmare, instanta supremã a fost pusã în situatia de a solutiona un recurs în anulare promovat de tocmai acela împotriva cãruia fusese obtinutã hotãrârea judecãtoreascã si cãruia APADOR-CH îi cerea amendarea, pentru fiecare zi de întârziere, pânã la executare.
            Dar asta nu e tot.
            Despre “Super-Joita” au scris mai toate ziarele. Unul dintre ele a fost cotidianul “Ziua”, si a semnat articolul ziarista Adina Anghelescu.
            Care ziaristã, condamnatã definitiv si irevocabil pentru sãvârsirea infractiunii de calomnie prin presã, beneficiazã, chiar ea, de un recurs în anulare, introdus în favoarea sa, la aceeasi Curte Supremã de Justitie, de însusi procurorul general Tãnase Joita.
            E si bine, e si rãu. E bine, pentru cã, în fond, aceasta este dovada cã Tãnase Joita nu mai poate fi tolerat nici mãcar de cei care beneficiazã, direct si nemijlocit de binefãcãtorul recurs în anulare, si care nu se sfiesc, dupã ce si-au vãzut sacii în cãrutã, sã-l înfiereze.
            E rãu, pentru cã nu e moral ca un ziarist sã critice un procuror care a introdus, în douã momente diferite, douã recursuri în anulare la fel de inutile si nelegale, dar care sunt, în opinia acelui ziarist, unul bun, pentru cã îl priveste, si altul rãu, pentru cã îi priveste pe altii!
            În realitate, nu existã nici o îndoialã asupra faptului cã recursul în anulare este, deocamdatã, o arma care loveste aleatoriu, si care nu iartã, dacã interesele politice sau personale o cer.
            Revin si întreb: când va promova, oare, Procurorul general, Tãnase Joita, un recurs în anulare în favoarea unui amãrât pentru care o asemenea solutie chiar ar fi nu doar reparatorie, ci si legalã si temeinicã? Eu am câteva exemple, domnule Procuror general, si nu numai eu. Ce ziceti, ati fi curios sã aflati si ce gândesc oamenii simpli care vã scriu de ani de zile si pentru care nu aveti timp sã promovati recursuri în anulare?

 Sumar Articolul urmator