"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu
NUMARUL
16
Iunie 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă

sisteme

The Swedish Penal Code, Regerings – kansliet, Justitiedepartemented

* Stockholm, 1999, 180 p.

avocati Betinio DIAMANT - Baroul Sibiu

            Sistemul Codului penal al Suediei este unul dintre cele mai originale si moderne, ceea ce sperãm cã va rezulta, din prezentarea de fata.
            Editia pe care o analizam este una oficialã, publicatã de Ministerul de Justitie din România, dar, se mentioneaza, în prefata cã Ministerul nu-si ia nici o rãspundere în privinta corectitudinii traducerii (într-adevãr, sunt termeni tehnici care, asa cum vom arãta în continuare, cer precizãri în legãturã cu folosirea unor termeni în englezã echivalenti, si ne referim, în special, la termenii "gross" si "petty", adicã doi termeni frecvent întâlniti, în cadrul infractiunilor din cod, si desemnând doua grade de caracterizare a aceleiasi infractiuni, o forma "gravã" si una "usoarã").
            Structura editiei de fata: prefata, în care se aratã cã acest Cod penal a fost adoptat 1962, si a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1965, cã o serie de alte infractiuni se gãsesc în legi speciale, cã prezenta traducere în englezã tine seama de amendamentele pânã la 1 mai 1999; sumarul, infractiunile împartite astfel: partea I, denumita "Dispozitii generale" (o particularitate a Codului penal suedez o constituie faptul cã, o serie de dispozitii, cu caracter general, si care, în alte coduri, sunt prevãzute în partea generalã, în Codul penal suedez sunt prevãzute, în capitolele 23 si 24, care cuprind dispozitiuni referitoare la tentativã, acte preparatorii, complicitate, cauzele de înlãturare a rãspunderii penale, asocierea; consecinta este aceea cã, în multe dintre infractiuni, se face trimitere la dispozitiile din capitolul 23, contine prevederile privind tentativa, actele preparatorii si complicitatea), care contine doua capitole referitoare la infractiuni, pedepse si aplicarea legii suedeze în timp si spatiu; Partea a II-a cuprinde capitolele 3 – 24, referitoare la infractiunile contra vietii si sanãtãtii, infractiunile contra libertatii si pãcii, defãimarea, infractiunile sexuale, infractiunile contra familiei, furtul, tâlharia si alte infractiuni contra patrimoniului, înselaciunea, si alte infractiuni de înselare a încrederii, delapidarea, infractiuni împotriva creditorilor, distrugerea, infractiuni de pericol public (pirateria aeriana, incendierea, etc.), falsul, mãrturia mincinoasã si denuntarea calomnioasã, infractiuni contra ordinii publice, infractiuni contra activitatii publice, infractiunile de lez–majestate, infractiunile contra sigurantei regatului, mita, si alte infractiuni de serviciu, infractiunile contra fortelor armate, tradarea (la capitolele 23 si 24, ne-am referit mai sus); Partea a III-a se refera la pedepse (cuprinde capitolele 25 – 38, cu o foarte amanuntita reglementare, mai ales a situatiilor când pedeapsa este data cu suspendare sau "On probation"; aceste capitole cuprind si dispozitii referitoare la prescriptie, la confiscari si la functiile comitetelor de supraveghere – Supervision Boards; institutia denumita National Parol Board se ocupã de eliberãrile înainte de termen).
            Unele observatii în legaturã cu dispozitiile Codului penal al Suediei:
            - ca sistem de pedepse, remarcãm faptul cã, în unele situatii, se indicã ca sanctiuni numai limitele maximale, si acestea pot fi alternative (de exemplu: încãlcarea unei dispozitii care interzice exploziile nucleare, se pedepseste cu "cel mult 10 ani de detentie, sau pedeapsa pe viata");
            - în legãturã cu definirea termenilor de "gross" si "petty", care au drept consecintã sanctionarea aceleiasi infractiuni, cu pedeapsa mai micã sau cu pedeapsã mai mare, de obicei, în textul respectiv, se dã explicatiunea necesarã, pentru a sti ce înseamnã, în legãturã cu acea infractiune, cã a îmbrãcat forma "gross" sau cã a îmbrãcat forma "petty"; ca exemplu, vom lua infractiunea de furt, care este astfel definita: "(1) O persoanã care, nelegal, ia ceea ce apartine altuia cu intentia de a si-l însusi, va fi, daca însusirea produce o pierdere pentru cel lezat, pedepsit pentru furt cu detentie de cel mult 2 ani. (2) Dacã infractiunea prevãzutã în prima sectiune (n. n. articolele sunt denumite sectiuni), tinând seama de valoarea bunurilor furate si de alte circumstante ale infractiunii, este considerata ca fiind petty, o amendã sau detentie de cel mult 6 luni va fi aplicatã pentru petty theft ... (4) Dacã infractiunea, prevãzutã în prima sectiune este privitã ca fiind gross, detentia de cel putin 6 luni si de cel mult 6 ani, se va aplica pentru gross theft"; dupã aceste distinctii, din sectiunile 1, 2, 4 ale capitolului 8, care se referã la furt, tâlhãrie si alte infractiuni contra patrimoniului, urmeazã o explicatie a ceea ce înseamnã, în materie de furt "gross" si ceea ce înseamnã "petty", si iatã aceastã explicatiune: "Pentru a se stabili dacã furtul este considerat ca fiind gross, se va lua în considerare, în mod deosebit, dacã însusirea nelegalã a avut loc printr-o pãtrundere nelegalã într-o locuintã, sau priveste însusirea unui bun purtat de o persoanã, dacã acuzatul avea armã, un exploziv sau ceva similar, sau dacã actul comis de el a fost, în mod deosebit, periculos, a privit o proprietate de valoare considerabilã"; asa prevede Codul penal suedez si într-o serie de alte situatii, prin definirea, la infractiunile respective, a formelor de "gross" si "petty", pe care noi le-am putea traduce prin "infractiune grava" si "infractiune mai putin grava".
 Sumar Articolul precedent Articolul urmator