"Societatea nu are dreptul sã mã judece, când nu este în stare sã mã apere"     Istrate Micescu		NUMARUL 17 Iunie 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlã

Legea falimentului în România este una dintre cele mai prost facute legi sau, dimpotriva, una dintre cele mai bune legi facute pentru distrugerea economiei în ansamblu, pentru îmbogatirea unora cu orice pret, pentru jaf.

            În jurul hoiturilor cerate de aplicarea Legii falimentului, au apãrut haite de hiene si sacali spilcuiti, coborâtori din limuzine de lux, îmbrãcati cu haine scumpe, purtând pantofi de sute de dolari, însã, cu firmele lihnite de foame, sau cu spate politic, sau cu spate vânjos, sprijiniti ocult de oamenii legii.
            Au fost clonate societãti de lichidare judiciarã si au fost clonati lichidatori judiciari care, din distrugerea dictatã de judecãtorii sindici, au încasat miliarde de lei, în timp ce creditorii au rãmas cu buza umflatã.
            S-au cerut spãgi, s-au dat spãgi, s-au luat spãgi.
            S-au fãcut vile, s-au acumulat averi fabuloase din „lichidarea“ societãtilor condamnate la „lichidare“.
            Una dintre societãtile care a fost condamnatã la lichidare este SC Comsuin Ulmeni SA unde fostul FPS a vândut peste 51% din actiunile detinute, sub guvernarea CDR, cu criminala sumã de patru miliarde de lei, cu o dobândã criminal de micã si cu plata în condamnabil de multi ani.
            Asta, în conditiile în care, la acea vreme, numai gardul împrejmuitor ar fi costat peste patru miliarde, iar salariatii cu jumãtate din salariile pe o lunã ar fi achitat imediat pretul.
            Firme cãpusã, firme de nãsie si cumetrie, firme de familie, au nãvãlit pe trupul muribundului si au supt tot ce s-a putut si cât s-a putut.
            De la un numãr de 350.000 de porci productie anualã, astãzi în complex mai sunt în jur de 40.000 de porci, din care câteva mii reprezintã rezerva de stat.
            În spate cu sute de miliarde de lei datorii, SC Comsuin Ulmeni SA a fost condamnat, la 15 mai 2003, la moarte prin lichidare.
            Judecãtorul sindic nu s-a gândit cã de a doua zi nici o firmã din România nu va mai livra furaje celor aproximativ 40.000 de porci, pentru cã o firmã intratã în lichidare judiciarã este în incapacitate de platã.
            Lichidatorul judiciar, Florea Scãunasu s-a gãsit într-o situatie deosebit de grea.
            Cu ce sã hrãneascã cei 40.000 de porci?
            În disperare de cauzã a hotãrât sã vândã, în bloc, porcii cu conditia ca firma cumpãrãtoare sã le asigure furajarea.
            La data de 29 mai 2003, a organizat o licitatie „ad hoc“, la care a participat si societatea comercialã Picovit Food SRL ai cãrei administratori sunt niste cetãteni greci, specializati în cresterea porcilor.
            Grecii de la Picovit au fãcut minuni la Popesti Leordeni unde, dintr-un complex de porci pãrãsit, au realizat un compex de elitã, cu 25.000 de porci.
            Minuni au fãcut si în Bulgaria, unde mai detin un complex de elitã fãcut dintr-o societate prãpãditã.
            Dornici sã facã ceva si la Ulmeni, grecii n-au fost zgârciti la pungã si au oferit peste 800.000 de euro si s-au obligat sã furajeze porcii, începând cu data de 31 mai 2003, pânã când vor plãti ultima ratã, convenitã în contractul de vânzare-cumpãrare nr. 2077, încheiat cu lichidatorul judiciar.
            Pânã la data de 7 iunie trebuie sã facã plata primei rate de 250.000 euro si au asteptat sã primeascã factura fiscalã de la lichidatorul judiciar Florea Scãunasu, pentru a face plata.
            De ce nu s-a emis factura? Pentru cã, subit, judecãtorul sindic a dispus înlocuirea lichidatorului judiciar.
            În acest timp, grecii de la Picovit au furnizat furaje si medicamente în valoare de peste 5.000.000.000 de lei!!!
            A doua surprizã a fost cã AVAB si altã firmã „interesatã“ sã cumpere porcii, au formulat contestatie la judecãtorul sindic împotriva vânzãrii fãcute de lichidatorul judiciar.
            Asa a apãrut a treia surprizã: lichidatorul judiciar a abuzat de bunã credintã a grecilor de la Picovit si le-a vândut porcii asigurându-i cã are „aprobarea“ judecãtorului sindic. În realitate, lichidatorul judiciar i-a înselat pe greci.
            Pentru a vinde porcii în bloc, el avea nevoie de aprobarea adunãrii generale a creditorilor, aprobare care nu a existat.
            De aemenea, mai avea nevoie de dispozitie din partea judecãtorului sindic, dispozitie care nu a existat.
            Astfel, AVAB si VIZOZOIS care au contestat vânzarea, au dreptate.
            În schimb, si unii si altii ar fi dorit ca grecii pãcãliti sã furajeze, în continuare, porcii, în baza contractului nul, pânã la judecarea contestatiei care a fost stabilitã la data de 24 iunie, amenintând cã altfel, grecii vor plãti daune!!! Adicã, tot pãcãlitii sã mai piardã încã 10-15 miliarde, iar dupã vânzarea la „licitatie“ a porcilor, sã nu mai recupereze nimic.
            Pentru cã, din vânzarea efectivelor, nu se vor obtine mai mult de 25 de miliarde de lei, iar alti furnizori mai smecheri, care se pare cã si-au aranjat facturile, vor încasa banii cu prioritate, iar grecii, în final, ar fi rãmas cu o gaurã de aproximativ 20 de miliarde!!!
            Noi, românii, credem cã suntem culti si instruiti când spunem: mã tem de greci chiar si când îmi aduc daruri (timeo danaos et dona ferentes).
            Curat murdar!
            Eu cred cã grecii sunt îndreptãtiti sã spunã: mã tem de români chiar si când le fac daruri.
            Si dacã justitia din România încã se mai respectã, trebuie sã pedepseascã exemplar, pe mãsura faptelor pe cei care, într-un fel sau altul, fac parte din mafia falimentarã.

Sumar

Articolul precedent

Articolul urmator