| "Societatea nu are dreptul să mă judece, când
nu este în stare să mă apere" Istrate Micescu |
|
NUMARUL 17 Iunie 2003 |
| Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor
omului Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă |
||
|
libertatea de dupa gratii Zvonurile în penitenciar (II) |
|
dr. Florian GHEORGHE |
| Mentinerea, ca o constantã, a zvonurilor în universul penitenciar, se datoreazã unor conditii specifice locurilor de detinere, fiind un ecran proiectiv al fenomenologiei umane, un „zgomot de fond", pe care se grefeazã problematica psihologicã a unor indivizi tensionati permanent de situatia în care trãiesc si de relatiile ce se stabilesc între ei. |
De asemenea, a rezultat cã circulatia zvonurilor este mai intensã,
în rândul categoriilor de detinuti mai putin ocupati (cei care nu
sunt scosi la muncã, cei izolati, cei care nu participã la programul
de activitãti cultural-educative).
Acolo unde conducerea penitenciarului urmãreste o informare clarã
asupa problemelor legate de viata celor aflati în detentie, starea de
spirit a efectivelor este bunã, iar circulatia zvonurilor este redusã.
Foarte importantã este si sursa informatiei, în mentinerea stãrii
de spirit adecvate, sens în care, acolo unde prelucrarea unor evenimente
cu colective de detinuti s-a fãcut de cãtre personalul cu autoritate
în fata detinutilor, faptele au fost percepute corect, în timp ce
transmisia difuzã a informatiei a dus la perceptii inegale ale informatiei,
în raport cu autoritatea fiecãrui cadru în parte.
De mare valoare, pentru contracararea zvonurilor, este accesibilitatea condamnatilor
la raportul (audienta) conducerii locului de detinere. Posibilitatea de a întreba
si de a primi rãspuns, la orice problemã legatã de existenta
lor în penitenciar, este de naturã a anula, în bunã
parte, orice zvon perturbator.
Alãturi de zvonurile disfunctionale, în detentie mai putem distinge
si zvonuri neutre, care se prezintã mai mult ca teme de discutie, ce
animã pe detinuti în mod temporar, vizând unele împrejurãri
actuale (cauza înlocuirii unui supraveghetor, mãsuri de organizare
administrativã sau gospodãreascã, evenimente legate de
persoana unui cadru sau a conducerii penitenciarului s.a.m.d.), precum si zvonuri
functionale, care determinã o atitudine pozitivã, în conduita
individului si a grupului (de exemplu - noul medic este foarte bine pregãtit).
Prevenirea aparitiei zvonurilor disfunctionale poate fi realizatã, relativ
usor, de cãtre administratia locurilor de detinere. Astfel, pe primul
plan se impune informarea periodicã a detinutilor, cu unele probleme
actuale în legãturã cu executarea pedepsei în penitenciarul
respectiv, cu marile activitãti de muncã sau cultural-educative,
ce urmeazã a fi îndeplinite în viitorul apropiat.
În acest sens, se poate mentine într-o zonã optimã
spiritul critic al masei de detinuti.
Desigur, va fi necesarã o grijã deosebitã, deoarece se
poate ajunge la situatia în care predictia creeazã evenimentele:
nerespectarea celor anticipate, determinã cãutarea explicatiilor
si, uneori, manifestarea nemultumirilor. Situatia idealã va fi când
subofiterul - cadrul ce are contractele cele mai strânse cu masa detinutilor
- va deveni principalul agent de validare a mesajelor care circulã în
colectivitatea condamnatilor.
Pentru a proiecta actiuni de prevenire eficiente, trebuie tinut cont de faptul
cã relatiile de influentã dintre detinuti preexistã aparitiei
zvonurilor. Multi condamnati, devin adevãrati spectatori ai lumii din
jurul lor si, având o constiintã a acestei ipostaze, se lasã
influentati, cu usurintã, de liderii autoritari, care este foarte probabil,
pentru a-si mentine pozitia, sã „producã“ informatii care sã
„cadã“ pe probleme ce frãmântã grupul.
Influenta zvonurilor, asupra stãrii de spirit si disciplinã a
detinutilor, depinde de locul psihologic ocupat de acestea, în zona de
interes a colectivitãtii: cu cât gradul de centralitate atins va
fi mai mare, cu atât implicarea afectivã si comportamentalã
va fi mai adâncã. În acest sens, atragem atentia asupra informatiilor
care circulã printre detinuti, privind frãmântãrile
personale ale unora dintre ei, chiar fãrã a-i cunoaste: „L-a lãsat
nevasta“, „Copilul este pe drumuri“ sau „Nu mai stie nimic de pãrinti,
probabil au murit“ - intrã în aceastã categorie. Rezolvarea
imediatã, de cãtre personal, a acestor probleme, va putea preveni
autorãniri, evadãri, sinucideri.
Insistãm asupra frãmântãrilor
personale ale unor detinuti, deoarece, în toate unitãtile de penitenciare,
sectorul vizite poate fi considerat ca o poartã de intrare a informatiilor
ce vor constitui, mai târziu, substanta zvonurilor.
Un loc aparte, în activitatea de prevenire a difuzãrii zvonurilor
cu încãrcãturã emotionalã negativã,
îl ocupã previziunea situatiilor neclare, confuze: din timp, se
vor da explicatii suficiente, pentru a nu permite aparitia opiniilor neadecvate.
În cazul aparitiei unui zvon, combaterea lui va fi realizatã neapãrat
de un cadru cu prestigiu al unitãtii, care va prezenta, într-un
mod clar si coerent, punctul de vedere oficial, amintind cã sunt cunoscute
administratiei, zvonurile care circulã printre detinuti. Recomandãm
ca prezentarea sã nu se facã prin statia radio, deoarece va apare,
în prim-plan, sentimentul distantei de la care sunt tratati detinutii
si, în plus, nu va putea fi depistatã atitudinea vorbitorului,
fatã de cele expuse.
Auditorul va trebui sã rãmânã cu impresia de stabilitate
a ambiantei în care trãieste si cu convingerea cã toate
cadrele unitãtii sunt receptive la nevoile detinutilor.
| Articolul
urmator |