"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu
NUMARUL
17
Iunie 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă

libertatea de dupa gratii

Zvonurile în penitenciar (II)

dr. Florian GHEORGHE

 
            Mentinerea, ca o constantã, a zvonurilor în universul penitenciar, se datoreazã unor conditii specifice locurilor de detinere, fiind un ecran proiectiv al fenomenologiei umane, un „zgomot de fond", pe care se grefeazã problematica psihologicã a unor indivizi tensionati permanent de situatia în care trãiesc si de relatiile ce se stabilesc între ei.

            De asemenea, a rezultat cã circulatia zvonurilor este mai intensã, în rândul categoriilor de detinuti mai putin ocupati (cei care nu sunt scosi la muncã, cei izolati, cei care nu participã la programul de activitãti cultural-educative).
            Acolo unde conducerea penitenciarului urmãreste o informare clarã asupa problemelor legate de viata celor aflati în detentie, starea de spirit a efectivelor este bunã, iar circulatia zvonurilor este redusã.
            Foarte importantã este si sursa informatiei, în mentinerea stãrii de spirit adecvate, sens în care, acolo unde prelucrarea unor evenimente cu colective de detinuti s-a fãcut de cãtre personalul cu autoritate în fata detinutilor, faptele au fost percepute corect, în timp ce transmisia difuzã a informatiei a dus la perceptii inegale ale informatiei, în raport cu autoritatea fiecãrui cadru în parte.
            De mare valoare, pentru contracararea zvonurilor, este accesibilitatea condamnatilor la raportul (audienta) conducerii locului de detinere. Posibilitatea de a întreba si de a primi rãspuns, la orice problemã legatã de existenta lor în penitenciar, este de naturã a anula, în bunã parte, orice zvon perturbator.
            Alãturi de zvonurile disfunctionale, în detentie mai putem distinge si zvonuri neutre, care se prezintã mai mult ca teme de discutie, ce animã pe detinuti în mod temporar, vizând unele împrejurãri actuale (cauza înlocuirii unui supraveghetor, mãsuri de organizare administrativã sau gospodãreascã, evenimente legate de persoana unui cadru sau a conducerii penitenciarului s.a.m.d.), precum si zvonuri functionale, care determinã o atitudine pozitivã, în conduita individului si a grupului (de exemplu - noul medic este foarte bine pregãtit).
            Prevenirea aparitiei zvonurilor disfunctionale poate fi realizatã, relativ usor, de cãtre administratia locurilor de detinere. Astfel, pe primul plan se impune informarea periodicã a detinutilor, cu unele probleme actuale în legãturã cu executarea pedepsei în penitenciarul respectiv, cu marile activitãti de muncã sau cultural-educative, ce urmeazã a fi îndeplinite în viitorul apropiat.
            În acest sens, se poate mentine într-o zonã optimã spiritul critic al masei de detinuti.
            Desigur, va fi necesarã o grijã deosebitã, deoarece se poate ajunge la situatia în care predictia creeazã evenimentele: nerespectarea celor anticipate, determinã cãutarea explicatiilor si, uneori, manifestarea nemultumirilor. Situatia idealã va fi când subofiterul - cadrul ce are contractele cele mai strânse cu masa detinutilor - va deveni principalul agent de validare a mesajelor care circulã în colectivitatea condamnatilor.
            Pentru a proiecta actiuni de prevenire eficiente, trebuie tinut cont de faptul cã relatiile de influentã dintre detinuti preexistã aparitiei zvonurilor. Multi condamnati, devin adevãrati spectatori ai lumii din jurul lor si, având o constiintã a acestei ipostaze, se lasã influentati, cu usurintã, de liderii autoritari, care este foarte probabil, pentru a-si mentine pozitia, sã „producã“ informatii care sã „cadã“ pe probleme ce frãmântã grupul.
            Influenta zvonurilor, asupra stãrii de spirit si disciplinã a detinutilor, depinde de locul psihologic ocupat de acestea, în zona de interes a colectivitãtii: cu cât gradul de centralitate atins va fi mai mare, cu atât implicarea afectivã si comportamentalã va fi mai adâncã. În acest sens, atragem atentia asupra informatiilor care circulã printre detinuti, privind frãmântãrile personale ale unora dintre ei, chiar fãrã a-i cunoaste: „L-a lãsat nevasta“, „Copilul este pe drumuri“ sau „Nu mai stie nimic de pãrinti, probabil au murit“ - intrã în aceastã categorie. Rezolvarea imediatã, de cãtre personal, a acestor probleme, va putea preveni autorãniri, evadãri, sinucideri.
Insistãm asupra frãmântãrilor personale ale unor detinuti, deoarece, în toate unitãtile de penitenciare, sectorul vizite poate fi considerat ca o poartã de intrare a informatiilor ce vor constitui, mai târziu, substanta zvonurilor.
            Un loc aparte, în activitatea de prevenire a difuzãrii zvonurilor cu încãrcãturã emotionalã negativã, îl ocupã previziunea situatiilor neclare, confuze: din timp, se vor da explicatii suficiente, pentru a nu permite aparitia opiniilor neadecvate.
            În cazul aparitiei unui zvon, combaterea lui va fi realizatã neapãrat de un cadru cu prestigiu al unitãtii, care va prezenta, într-un mod clar si coerent, punctul de vedere oficial, amintind cã sunt cunoscute administratiei, zvonurile care circulã printre detinuti. Recomandãm ca prezentarea sã nu se facã prin statia radio, deoarece va apare, în prim-plan, sentimentul distantei de la care sunt tratati detinutii si, în plus, nu va putea fi depistatã atitudinea vorbitorului, fatã de cele expuse.
            Auditorul va trebui sã rãmânã cu impresia de stabilitate a ambiantei în care trãieste si cu convingerea cã toate cadrele unitãtii sunt receptive la nevoile detinutilor.

 Sumar Articolul precedent Articolul urmator