"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu
NUMARUL
20
Octombrie 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă

Dreptul la cuvânt

 

Descurajarea Justitiei române, prin lege

avocat Graziela BÂRLA

  
          "La art. 299, se introduce un nou alineat cu urmatorul cuprins: "Recursul se solutioneaza de catre Curtea Suprema de Justitie, daca prin lege nu se prevede altfel" (prevederile art. 299 ale Codului de procedura civila, asa cum au fost ele modificate prin OUG nr. 58/25.06.2003)
            Pentru oamenii care merg zi de zi in salile tribunalelor – fie ca sunt profesionisti ai dreptului, fie ca sunt justitiabili, decrepitudinea in care este tinut actul de justitie e tot mai evidenta si tot mai greu de depasit. Iata cum arata acum viata de zi cu zi a instantelor din România:  Ultimele modificari ale Codului de procedura civila despre care se vorbeste si se scrie cu disperare, privesc transformarea Curtii Supreme de Justitie intr-o instanta ordinara.

Ingradirea accesului la Justitie
            Ce efecte poate avea acest lucru?
            Cel putin urmatoarele:
            - Justitiabilii din colturile tarii – si nu numai ei, desigur, ci si multi dintre cei care locuiesc in zone mai apropiate – vor pregeta sa se prezinte la Bucuresti, ca sa se judece in recurs: din lipsa de bani, din lipsa de timp.
            - Unul dintre efecte ar putea fi acela ca justitiabilii vor fi obligati sa-si angajeze aparatori, care sa-i reprezinte; dar la Curtea Suprema de Justitie nu au acces decât avocatii cu o vechime in profesie de minim 6 ani de la sustinerea examenului de definitivare.
            Pe de alta parte, avocatii din provinciile tarii vor pregeta si ei sa angajeze cauze in Bucuresti, pe de-o parte date fiind cheltuielile de deplasare, pe care justitiabilii nu le mai pot suporta, pe de alta parte, pentru ca un drum in Capitala inseamna cel putin 24 de ore pierdute, care impieteaza asupra rezolvarii si participarii la solutionarea altor cauze, din localitatile lor de domiciliu. Si nimeni nu-si poate permite sa piarda timp – decât poate, in contra unui onorariu pe care, asa cum aratam, putin justitiabili si-l mai
permit.
            - Modificarea art. 299 Cod procedura civila implica, prin urmare, pentru argumentele de mai sus, incarcarea cu cauze a avocatilor bucuresteni sau din zonele strict limitrofe, dar si cu onorarii, in detrimentul celorlalti avocati din tara.
Se produce, prin urmare, o descurajare a justitibiabilului, si o adevarata segregatie, deloc motivata, in cadrul profesiei.
Curtea Suprema de Justitie ar trebui sa devina cât un cartier
            - In acelasi timp, si in egala masura, efectele “benefice” ale transformarii Curtii Supreme de Justitie in instanta care va solutiona majoritatea recursurilor se rasfrânge, deopotriva, asupra magistratilor Curtii.
Exigenta scade: prin forta lucrurilor nu i se poate cere unui complet de judecata sa solutioneze, cu maxima obiectivitate, pentru inceput 80-100 de dosare la fel cum solutiona 40 - mai apoi, cine stie câte vor veni din intreaga tara? - oricâta bunavointa ar arata magistratii Curtii.
            - Corelativ, secatuirea de cauze a Curtilor de Apel va duce – asa cum se “zvoneste” deja, si la desfiintarea unor instante, de la toate nivelurile.
            Efectul este distrugator asupra sistemului. Justitiabilul dintr-o comuna aflata la sute de kilometri de o instanta, ca urmare a desfiintarii celei care ii era aproape, nu se va mai adresa instantei.
             O “justitie” paralela, penibila, a rafuielilor nesolutionate, va lua locul instantelor; oare astfel urmeaza a-si solutiona conflictele sarmanii, cu forta pumnului sau a banului local?

Vor aparea judecatori someri?

            - Judecatorii din localitatile ale caror institutii se desfiinteaza, ca urmare a lipsei de activitate, vor ramâne someri, sau vor ingrosa rândurile singurei profesii juridice ramase permeabila – si anume ale avocaturii (caci notarii si executorii sunt de mult caste inchise).
            Unii dintre ei au familii acolo; stiu judecatori care locuiesc in imobile cu statut de “locuinte de serviciu”. O data desfiintat postul lor, vor fi nevoiti, daca nu se reorienteaza (si, pentru multi profesia de magistrat nu e o intâmplare, ci o forma de viata), sa migreze catre alte localitati, sporind asteptarea la portile instantelor. Un surplus de magistrati risca sa fie un alt efect al gândirii cu picioarele a modificarilor Codului de procedura civila.
            Si, in fine – dar nu in ultimul rând – care va fi soarta judecatorilor de la Curtea Suprema de Justitie?
            Conflictul vadit dintre presedintele Curtii, Paul Florea si actualul ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu, este de-acuma de notorietate.
            Efectul acestuia este, de asemenea, deloc neglijabil: in fond, presedintele Curtii cere, de la actuala guvernare, un lucru nu numai legal, ci si moral: tratament egal pentru judecatorii Curtii Supreme de Justitie, inamovibilitate si pentru acestia.
            Parca pentru a-i demonstra ca vointa politica este alta, a fost emisa tocmai aceasta Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 58/25. 06.2003, prin care in sarcina judecatorilor Curtii Supreme de Justitie a fost pusa si solutionarea recursurile ordinare.
            Este limpede, pentru toata lumea, ca actuala institutie a Curtii Supreme de Justitie, precum si actuala cladire de pe strada Batistei din Bucuresti nu sunt pregatite pentru a primi sutele de dosare din toata tara, pentru a solutiona sutele de cauze ce erau solutionate, pâna la acest moment, de cele 14 curti de apel din teritoriu. Nu au nici logistica, nici oamenii care sa o faca si, cu atât mai putin, sa o faca bine, contra presiunii timpului si a spatiului.
            S-ar parea ca suntem intr-o absurda poveste in care mama vitrega o tot pune la incercari pe Cenusareasa, in speranta - nemarturisita, dar evidenta - ca nu le va face fata.

Modificarea codului, motiv de solidaritate profesionala

            Mai grava este, insa, lipsa de solidaritate dintre juristi, care ar trebui sa aiba intocmai reprezentarea efectelor unor asemenea prevederi de lege, cum sunt cele cuprinse in modificarea actuala a Codului de procedura civila, si sa militeze pentru o Justitie intr-adevar egala pentru toti cei care o infaptuiesc, precum si pentru cei care ar trebui sa beneficieze de serviciile ei.
            Asemenea efecte nu se vor vedea numai azi: ele vor lasa rani adânci in Justitia româna care risca sa strabata, din nou, o perioada neagra, asemanatoare, ca efecte, cu perioada recursurilor in anulare promovate, pe banda rulanta, de fostii procurori generali ai României.
            Este evident ca Politica nu face casa buna cu Justitia.
            Ce nu inteleg eu - si va provoc la dialog, gândindu-ma ca poate dvs. aveti mai multe motive sa credeti ca viata justitiei este roz, decât mine - este urmatorul lucru: de ce nu observa aceste efecte si, mai ales, de ce nu iau nici o masura pentru a sprijini accesul liber la justitie, oamenii politici de formatie juridica, intre care se numara actualul prim-ministru?
            De la el asteapta, cei mai multi, sa se iveasca o raza de lumina, de natura a modifica... modificarea art. 299 Cod procedura civila, in sensul respectarii drepturilor si libertatilor tuturor partilor, inainte de a se transforma, actuala stare de lucruri, intr-una de penibila normalitate.
            Sau poate, tocmai pe acest  lucru se mizeaza, caci obiceiul românului, din pacate, este si acela de a accepta, cu o detasare mioritica dar pierzatoare, ca anormalitatea sa devina... normalitatea noastra cea de toate zilele.

 Sumar Articolul urmator