Rostul unei legi este acela de a ordona clar, complet, si cu mare acuratete diferite tipuri de relatii sociale, fie cele dintre stat si persoane, fie cele care se desfãsoarã direct între indivizi. Din pãcate, nu toate actele normative corespund acestor cerinte si, în loc sã simplifice desfãsurarea raporturilor interumane, unele îngreuneazã viata celor care cad sub incidenta lor.
            Iatã câteva din legiuirile anului 2003 care, prin anumite prevederi pe care le contin, produc efecte perverse:
            - Mult asteptata Lege nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei în familie, în art.16 alin. 2 stabileste cã „În cazul comiterii actelor de violentã în familie, organele de politie intervin la sesizarea victimei, a altui membru de familie sau a unei autoritãti’’. Cum majoritatea acestor acte reprobabile se desfãsoarã în incinta cãminului, iar Constitutia consacrã inviolabilitatea domiciliului, «pentru înlãturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizicã sau bunurile unei persoane» putându-se deroga numai «prin lege», este clar cã politia nu va reusi sã aplaneze prompt un conflict casnic, fiindcã nu va putea pãtrunde în locuinta agresorului fãrã acceptul acestuia. Dar legiuitorii nostri se pot lauda cã au mai rezolvat o problemã spinoasã… însã numai pe jumatate.
            - Prin Legea nr. 290/2003 a fost stabilitã acordarea de despãgubiri sau compensatii cetãtenilor români pt. bunurile sechestrate, retinute sau rãmase an Basarabia, Bucovina, Tinutul Herta, ca urmare a stãrii de rãzboi si a aplicãrii Tratatului de Pace între România si Puterile Aliate. Însã precizarea criteriilor de evaluare si a modalitãtilor concrete de calcul a cuantumului despãgubirilor sau de acordare a compensatiilor este lãsatã absolut la voia Guvernului, legea nestabilind nici un termen pentru adoptarea acestor repere. Sã credem ca Executivul se va grãbi sã lãmureascã aceastã problemã, pentru care va trebui sã aloce fonduri substantiale de la un buget si asa sãrac? Nu prea credem. Sau s-a urmãrit amânarea pe termen mediu, pânã dupã urmãtoarele alegeri, a acestei delicate chestiuni? Iar potentialii beneficiari ai acestor mãsuri reparatorii au o vârstã deja respectabilã, deci timpul lucreazã în favoarea celui care trebuie sã plãteascã…
            - O altã reglementarea criticabilã este Legea nr. 15/2003 (si care nu vine decât sã întãreascã cele ce am arãtat în paragraful anterior: Legea nr. 15/2003, publicatã la 9 ianuarie 2003, prevede în art. 8 „Ministerul Administratiei Publice va elabora norme metodologice de aplicare a prezentei legi, în termen de 2 luni de la publicare”, însã H.G. nr. 896/2003, prin care se adoptã respectivele norme metodologice, a fost publicatã la data de 19 august 2003! O.E.D.) care stabileste cã tinerii ce nu au depãsit vârsta de 35 de ani pot primi teren pentru construirea unor locuinte proprietate personalã… în limita suprafetelor disponibile aflate în domeniul privat al unitãtilor administrativ-teritoriale. Mai direct spus, numai în acele localitãti unde primãria stabileste cã are în proprietate teren de prisos. Cum în majoritatea asezãrilor a rezultat un deficit de teren cu ocazia aplicãrii Legii fondului funciar, iar acolo unde mai rãmãsese câte ceva a fost acordat consilierilor locali, întreprinzãtorilor care au sponsorizat campania electoralã a primarului s.a.m.d., este clar cã aceastã lege va rãmâne o formã fãrã fond.
            - În conditiile în care Guvernul a aprobat peste 200 de miliarde de lei pentru pregãtirea manifestãrilor dedicate Zilei Nationale a României, H.G. nr. 1006/2003 care stabileste indexarea pensiilor pentru trimestrul III cu numai 2,65% apare, în opinia noastrã, lipsitã de consistentã. Or valoarea medie a pensiei lunare este de 1.700.000 lei, ceea ce înseamnã cã un pensionar va primi în plus 45.000 lei. La un calcul simplu, efortul bugetar pentru o luna este cam de 270 miliarde de lei, adicã aproximativ cât cheltuielile festiviste din anul preelectoral.
            Lãsãm pe seama cititorilor nostri concluziile.