"Societatea nu are dreptul sã mã judece, când nu este în stare sã mã apere"     Istrate Micescu		NUMARUL 20 Octombrie 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlã

            Finlanda (care face parte din 1995 din Uniunea Europeanã) are, din punct de vedere istoric, primul sistem legislativ pe deplin democratic, din lume. Astfel, în 1906 (pe atunci Finlanda era Mare Ducat apartinând Rusiei Tariste), Dieta finlandeza a celor patru Stari (ce-si avea radacinile în secolul al XVII-lea), este înlocuita cu un parlament unicameral, care se dovedea, atunci, cel mai democratic din Europa; la 1 octombrie 1906 a intrat în vigoare Actul Parlamentului (Legea Parlamentului) potrivit caruia votul era universal si egal, vârsta pentru a alege sau de a fi ales fiind de 24 de ani si femeile având drepturi egale cu cele ale barbatilor.
Femeile s-au dovedit a fi active, desi proportia lor în Parlament nu a atins procentajul pe care îl aveau în raport cu populatia masculinã, adicã 51%; în actualul Guvern, sunt câteva ministri femei, iar cel mai mare procentaj l-au obtinut femeile la alegerile din 1991, când au fost alese în numãr de 77 în Parlament (din 200, câte locuri sunt în Parlamentul unicameral, de la înfiintare si pânã în prezent); în primãvara lui 1996, toti cei trei speakeri ai Parlamentului au fost femei; Miina Sillanpãa a luat parte la 38 de sesiuni parlamentare, între 1907 si 1947 si este cea care detine recordul de vechime, sub acest aspect.
            Preocupãrile femeilor alese în Parlament a fost, îndeosebi, în legãturã cu aspectele sociale si culturale ale vietii din Finlanda. S-a înfiintat si o Retea a Femeilor din Parlamentul finlandez, care sã realizeze cooperarea lor, mai ales, privind propunerile ce se fac în Parlament, dincolo de interesele si punctele de vedere ale grupãrilor politice din care ele fac parte. Au fost discutii dacã sã se înfiinteze sau nu un Partid politic al femeilor, dar s-a decis cã înfiintarea unui asemenea partid nu ar avea efecte pozitive deoarece, pentru realizarea unor proiecte, este nevoie de cooperarea bãrbatilor.
            Potrivit unei statistici, publicate în materialul intitulat „Women Members of Finland’s Parliament“ (noiembrie 2002, editat ca publicatie informativã de Parlamentul finlandez), din totalul de 200 de deputati ai Parlamentului, în 1907 au fost 19 femei, în 1916 au fost 24, în 1951 - 29, în 1991 - 77, în 1999 - 74.
            Fãrã a constitui un criteriu absolut pentru mai multã sau mai putinã democratie, participarea femeilor în Parlamentul finlandez este impresionatã; o analizã comparativã, sub acest aspect, între tãrile europene (dar luând în considerare urmãtoarele criterii: numãrul populatiei feminine fatã de totalul populatiei tãrii respective, raportul dintre femeile si bãrbatii din organele legislative Supeme), ar putea justifica unele concluzii privind gradul de implementare a democratiei, în tãrile respective.
            Clãdirea Parlamentului finlandez, situatã în plin centrul Capitalei, Helsinki, pe bulevardul Mannerheim, apartinând stilului clasic al anilor 1920-1930 (exteriorul este din granit rosu, fatada are 14 coloane cu capiteluri corintice), a fost construitã între anii 1926-1931 si ceremonia de inaugare a avut loc la 7 martie 1931.

Sumar

Articolul precedent

Articolul urmator