"Societatea nu are dreptul să mă judece, când nu este în stare să mă apere"

    Istrate Micescu
NUMARUL
22
Octombrie 2003
Singurul saptamânal dedicat apararii drepturilor omului

Publicatie a Fundatiei "REPORTER"; Presedinte : Avocat Graziela Bârlă

pagina cititorului

avocat Catalin Petrica RADU


           Când cititi aceste rânduri, am vrea sa va gânditi ca, in situatia de fata, avocatul care va raspunde este aidoma unui medic care nu poate pune un diagnostic perfect, decât dupa ce “atinge“ pacientul. Raspunsurile noastre tin cont numai de elementele pe care dumneavoastra ni le-ati oferit si pe care noi nu le putem verifica. Daca dumneavoastra nu ne-ati relatat corect sau nu ne-ati spus totul, raspunsul nostru va fi, si el, la fel.


Mãsuri reparatorii
conform Legii nr. 10/2001 în cazul unei societãti partial privatizate

            S.C. „SPICUL” S.A. – Constanta
            Societatea a fost privatizatã în 1997, diverse persoane fizice detinând 60% din actiuni, restul rãmânând în patrimoniul fostului FPS, actual A.P.A.P.S.
            80% din morile aflate în patrimoniul S.C. „Spicul” S.A. au fost nationalizate anterior anului 1990, dar o bunã parte dintre aceste utilaje au fost modernizate si reutilate, în perioada 1948-1989.
            O datã cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 au fost primite 10 notificãri prin care fostii proprietari sau mostenitorii acestora au solicitat retrocedarea în naturã a respectivelor mijloace de productie.
            Conducerea S.C. „Spicul” S.A. considerã cã rezolvarea notificãrilor trebuie sã o facã A.P.A.P.S., iar aceastã institutie apreciazã cã revendicatorii urmeazã sã fie despãgubiti prin decizie a S.C. ”Spicul” S.A. si, în consecintã, a remis aceste notificãri agentului economic.
            Astfel, persoanele îndreptãtite sunt „pasate” între cele douã institutii si, aduse la exasperare, amenintã cu mãsuri de fortã.
            Ni se solicitã o pãrere, cu privire la dispozitiile legii referitoare la modalitatea de despãgubire si la autoritatea competentã sã dispunã.
            Dezlegarea problemei expusã constã în interpretarea coordonatã a Legii nr. 10/2001; mai exact, trebuie luat în considerare si alineatul 2 al art. 20: dacã cele 40 de procente actiuni rãmase în proprietatea statului au o valoare cel putin egalã cu valoarea morilor a cãror retrocedare s-a solicitat, urmeazã ca organele de conducere ale S.C. „Spicul” S.A. sã emitã o decizie de retrocedare în naturã a acestora cãtre persoanele îndreptãtite (bineînteles, dupã verificarea si a celorlalte conditii legale).
            În cazul în care valoarea imobilelor a cãror restituire în naturã a fost notificatã depãseste valoarea cotei de actiuni detinute de A.P.A.P.S., aceastã institutie are competenta de a stabili prin decizie sau, dupã caz, prin dispozitie motivatã, valoarea si modalitatea mãsurilor reparatorii corespunzãtoare.
            Dacã s-ar proceda în modalitatea pe care A.P.A.P.S.-ul o doreste – restituirea în naturã, indiferent de criteriul valorii cotei aflate în patrimoniul statului -, ar însemna ca actionarii majoritari sã fie pãgubiti. Singura exceptie care ar putea interveni este doar ipotetica: procesul de privatizare sã fi fost fãcut cu încãlcarea legilor în vigoare la momentul operatiunii, însã aceasta trebuie sã fie constatatã de o instantã judecãtoreascã.

Dobândirea unei
sume de bani prin dol

            Vasile CÂRLAN – comuna Traian, judet Bacãu
            În urma unui anunt din presã, referitor la vânzarea unei case, familia Cârlan contacteazã pe N. B., de la care urmeazã sã achizitioneze imobilul, convenind si asupra pretului.
            Imediat dupã ce familia Cârlan vinde propriul apartament pentru a-si procura întreaga sumã necesarã tranzactiei descrise mai sus, N.B. se prezintã la acestia solicitându-le anticipat pretul (motivând cererea pe necesitatea de a-si cumpãra, la rândul sãu, o locuintã, înainte de a o vinde pe cea actualã), în schimbul sumei eliberând un angajament sub semnãturã privatã cu privire la vânzarea în formã autenticã a casei, la o data ulterioarã.
            Prezentandu-se împreunã cu N.B. la notar, pentru perfectarea vânzãrii, familia Cârlan aflã cã imobilul fusese vândut (anterior anuntului dat în ziar), de cãtre promitent care, dupã ce a încasat pretul de la autorii scrisorii, si-a rãscumpãrat, cu acesti bani, locuinta, dar refuzã sã o mai transmitã în proprietatea lor. Dl. Cârlan afirmã cã N.B., profitând de atmosfera tensionatã de la notariat, a reusit sã-i smulgã actul sub semnatura privatã prin care îsi asumase obligatia de a le vinde casa.
            Familia Cârlan formuleazã o plângere penalã, prin care îl învinuieste pe N.B., de înselaciune, însã instanta îl achitã, îndreptând pe pãgubit cãtre instanta civilã. În timpul cercetãrilor, învinuitul recunoaste cã a luat de la familia Cârlan o sumã de bani, dar cu titlu de împrumut.
            Autorii scrisorii se aflã într-o situatie disperatã, fãrã locuintã, cu trei minori aflati în îngrijire si cu economiile risipite în procesul penal.
            Teoretic vorbind, poate cã ar trebui sã adresati un memoriu general prin care sã solicitati declararea unui recurs în anulare la Curtea Supremã de Justitie, aceastã cale extraordinarã putând fi exercitatã în termen de 1 an de la rãmânerea definitivã a hotãrârii prin care N.B. a fost achitat. Meritã încercat.
            Totusi, cea mai sigurã cale de a vã recupera suma de bani cu care ati fost pãgubiti este tot cea civilã. Sansele de reusitã sunt crescute, pornind de la împrejurarea cã N.B. a recunoscut cã a primit bani de la dvs. Din pãcate, asa cum v-ati dat seama, vã asteaptã o bãtãlie lungã si relativ costisitoare, dar numai asa vã puteti recâstiga fondurile.

 Sumar Articolul precedent Articolul urmator